Ieri, judecătorii de la Curtea Constituţională declarau neconstituţională legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Acest lucru apare şi în raportul oficialilor de la Bruxelles, dat astăzi publicităţii. Fără să ne dea termene, oficialii europeni au lăsat să se înţeleagă că situaţia trebuie remediată, iar ANI să-şi reia atribuţiunile din trecut.
"Nu am prevăzut un termen pentru legea ANI. Raportul vorbeşte şi despre anunţul de ieri cum că legea e neconstituţională. Problema va trebui studiată mult mai în detaliu să vedem de ce s-a luat o astfel de decizie. Autorităţile române sunt conştiente de importanţa acestei instituţii. Sperăm că până la următorul raport situaţia se va schimba. ANI are un istoric clar şi bun şi cred că se va continua pe acest aspect", a mai spus reprezentantul Comisiei Europene care a citit raportul.
Legea adoptată de parlament "a slăbit eficienţa cadrului de funcţionare a ANI în domenii fără legătură cu decizia Curţii Constituţionale. Drept urmare, un important impediment şi mijloc de sancţionare a corupţiei a fost astfel pierdut".
Una dintre recomandările din raport vizează corectarea Legii ANI în conformitate cu angajamentele asumate de România la data aderării. Comisia Europeană recomandă României corectarea altor deficienţe procedurale identificate în noua lege precum şi promovarea mai departe a dezvoltării ANI, mai ales prin amendamente la prevederile legale referitoare la Consiliul Naţional pentru Integritate.

Astfel, primul dintre domeniile în care raportul menţionează că CE invită România să ia măsuri imediate vizează "corectarea legii privind ANI în conformitate cu angajamentele asumate de România la momentul aderării". Raportul privind MCV recomandă de asemenea "asigurarea unei contribuţii a ANI care să fie în continuare eficientă în prevenirea şi pedepsirea corupţiei prin pronunţarea de decizii cu caracter obligatoriu privind averile nejustificate pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive; corectarea altor deficienţe procedurale identificate în noua lege; promovarea dezvoltării în continuare a ANI, în special prin modificări ale dispoziţiilor legislative privind Consiliul Naţional de Integritate".
"Nu e timpul pentru sancţiuni"
"În cele două ţări (România şi Bulgaria- n-r.) există angajamentul de a face reformă şi o presiune din exterior, nu neapărat din partea Comisiei Europene sau a statelor, ci a cetăţenilor. În aceşti trei ani s-a observat cum cetăţenii au susţinut aceste reforme. Nu mai avem nevoie de sancţiuni, nu ne concentrăm pe ele", a mai declarat oficialul european în timpul sesiunii de întrebări.
Reformă şi nu prea
Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în adoptarea Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, România a dat dovada unui angajament politic insuficient de a sprijini procesul de reformă. În plus, factorii de decizie din sistemul judiciar s-au arătat reticenţi în ceea ce priveşte cooperarea şi asumarea responsabilităţii în beneficiul reformei.
Mecanismului de Cooperare şi Verificare va continua până când România va îndeplini cele 4 obiective asumate, ce vizează reforma justiţiei şi anticorupţia.

Comisia apreciază activitatea DNA şi observă că parlamentul "a aprobat cu repeziciune deschiderea investigaţiilor penale într-un caz al unui parlamentar care a fost ministru".

Raportul observă însă că o cerere de percheziţie cu privire la acelaşi parlamentar e în aşteptare din 16 februarie (cazul Ridzi – n.r.), iar un caz vizând un fost premier (Adrian Năstase – n.r.) e permanent blocat, printr-un refuz parlamentar privind deschiderea investigaţiilor.

Critici primeşte şi CSM, care a făcut "o practică" din acceptarea pensionării magistraţilor suspendaţi, arestaţi sau puşi sub acuzare. CE se arată îngrijorată de maniera CSM de rezolvare a problemelor de corupţie din sistem.
Achiziţiile publice apar pentru prima oară în raportul pentru România."Nimic nu le împiedică pe cele două ţări să se asigure că banii sunt contribuiţi când trebuie", a spus oficialul european despre acest subiect.
La capitolul recomandări în lupta împotriva corupţiei, raportul mai menţionează subiectul achiziţiilor publice. CE recomandă, în ceea ce priveşte achiziţiile publice, evaluarea eficienţei cadrului legal şi a atribuirii responsabilităţilor către autorităţile competente în ceea ce priveşte protecţia faţă de eventuale conflicte de interese.

Raportul recomandă României să ia în considerare "interzicerea ca funcţionarii publici cu rang înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contractele comerciale încheiate în numele instituţiei lor şi instaurarea transparenţei depline în acest domeniu".

Astfel, raportul propune "evaluarea eficacităţii cadrului legislativ şi a atribuirii responsabilităţilor în rândul autorităţilor competente în ceea ce priveşte protejarea împotriva conflictelor de interese, precum şi efectuarea eventualelor modificări, acolo unde este necesar; luarea în considerare a interzicerii ca funcţionarii publici cu grad înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contractele comerciale încheiate în numele instituţiei lor şi instaurarea transparenţei depline în acest domeniu".

Raportul recomandă "evaluarea autorităţilor competente în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi aplicarea măsurilor corective destinate îmbunătăţirii coordonării diferitelor instituţii, precum şi a eficienţei acestora; stabilirea unor obiective de referinţă în ceea ce priveşte performanţa pentru autorităţile competente în următoarele domenii şi monitorizarea punerii în aplicare a acestora: activităţi de prevenire, activităţi de control, sancţionarea conflictelor de interese, cooperarea interinstituţională şi cooperarea cu autorităţile judiciare", potrivit Mediafax.
Lupta împotriva corupţiei
O altă recomandare a Comisiei Europene în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei vizează consolidarea politicilor generale anticorupţie. CE recomandă explicit "coordonarea la nivel înalt şi pe baza unei evaluări independente a impactului rezultatelor ultimelor două strategii anticorupţie puse în aplicare din 2005", dar şi "asigurarea stabilităţii juridice şi instituţionale a cadrului anticorupţie, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală".