Pe 10 februarie, se preconizează că România va pierde în procesul cu Gabriel Resources, compania care a intentat acțiune împotriva țării noastre pentru exploatarea aurului din Roșia Montană. Această situație survine în urma unui scandal legat de includerea locației în patrimoniul UNESCO.

În urmă cu câțiva ani, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a validat propunerea de a adăuga situl Roșia Montană pe lista locurilor protejate de instituție. Decizia a fost adoptată fără opoziții și fără modificări semnificative.

Interesele ascunse legate de includerea Roșiei Montane în UNESCO

În 2021, în contextul acestui eveniment, Alexandru Petrescu, fost ministru al Economiei, a abordat subiectul Roșia Montană și a subliniat, de asemenea, consecințele înscrierii perimetrului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

„Am urmărit dezbaterile pe tema consecințelor înscrierii perimetrului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. Pierde statul, nu pierde, în procesul aflat pe rol la Curtea de Arbitraj de la Washington?”, a scris fostul ministrul.

„Nu am pretenții la premierul Cîțu, la Barna nici atât, nu am așteptări la o mare parte din useriștii care tind să repete lozinci la nesfârșit fără să priceapă nimic, însă specialiștii guvernamentali în domeniu ar trebui să cerceteze cel mai bun barometru: evoluția indicatorul GBU, aferent companiei Gabriel Resources LTD, pe piața bursieră din Toronto, Canada, acolo unde este listată compania.

Daca urmăriți portalul tradingview.com, fără să fiți experți în trading, veți remarca că exista o creștere de peste 60%, din ianuarie 2021 până în iulie 2021 a acțiunilor GBU.

În ultima săptămâna, premergătoare deciziei de includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, s-au înregistrat cele mai mari volume de tranzacționare de la începutul anului, fapt ce a dus prețul din 0,27 CAD/sh (dolari canadieni pe acțiune) la 0,32 CAD/sh, reprezentând o creștere de 6% în volumele tranzacționate, cea mai mare creștere săptămânală înregistrată de la începutul anului”, a scris atunci Alexandru Petrescu.

Se preconiza o creștere a acțiunilor deținute de Gabriel Resources LTD

Fostul ministru mai menționa atunci că practic, aproape toată creșterea din 2021 a acțiunilor Gabriel Resources a început în luna iunie.

Alexandru Petrescu spunea atunci că important este că nu prețul aurului a motivat creșterea valorii pe acțiune, aurul având cam același preț cuprins între 1760-1800 USD/oz.

În prima săptămâna din ianuarie 2021, prețul aurului era de 1900-1930 USD/oz, iar în iunie/iulie era 1780-1800 USD/oz, deci înregistra o scădere de 100 USD per uncie, ceea ce arată clar că nu prețul „per commodities” a generat creșterea acțiunilor.

„Explicație există: investitorii recenți și mai vechi consideră că valoare per acțiune pentru Gabriel Resources LTD va crește considerabil în condițiile în care, foarte probabil, perimetrul Roșia Montana va fi acceptat în patrimoniul UNESCO (…)”, a mai precizat politicianul.

În anul 1999, Gabriel Resources a obținut o licență de explorare pentru proiectul minier Roșia Montană, în care compania canadiană deține o participație majoritară de 80,69%, în timp ce compania minieră de stat Minvest Deva deține 19,31%.

Acest proiect ar fi reprezentat cea mai extinsă mină de aur din Europa, conform declarațiilor companiei Gabriel Resources. Aceasta susține că a investit până la 24 de miliarde de dolari în economia României.

Statul român, obligat să plătească două miliarde de dolari în procesul Roșia Montană

În cadrul litigiului cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial despăgubiri în cuantum de 3,3 miliarde de dolari, conform documentelor depuse în dosar.

Conform informațiilor provenite din surse guvernamentale, discuțiile pe această temă au avut loc miercuri, 31 ianuarie, în cadrul ședinței de Guvern, atunci când Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor au anticipat că România ar putea fi obligată să plătească cel puțin două miliarde de dolari.

Compania a făcut cunoscut, printr-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a închis procedura pe data de 14 septembrie 2023.

Verdictul este programat pentru data de 10 februarie. În anul 2013, zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă, manifestând timp de trei săptămâni împotriva exploatării aurifere de la Roșia Montană, pe care o percepeau ca fiind distructivă pentru regiune.

Proteste similare au avut loc în diverse orașe din țară, inclusiv București, precum și în afara granițelor, ca reacție la proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care urma să permită exploatarea aurului la Roșia Montană.

În iunie 2017, compania canadiană, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation, a inițiat o acțiune judiciară împotriva României la un tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de miliarde de dolari din cauza deciziei Guvernului de la București de a respinge exploatarea minieră de aur de la Roșia Montană.