Deşi spun că autorităţile se poartă civilizat cu ei, imigranţii dintr-o tabără de lângă Montpellier se plâng de controalele la sânge şi de faptul că orice greşeală devine motiv de expulzare.

Atât poliţiştii francezi, cât şi localnicii au devenit ceva mai reticenţi după ce preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat un nou set de legi care să înlesnească expulzarea imigranţilor. Nimeni nu-i forţează însă să plece, povestesc romii din tabăra situată în oraşul francez Montpellier.

"Nu ne-a spus nimeni oficial că trebuie să plecăm. Într-adevăr, acum francezii nu ne mai dau de mâncare ca înainte, nu mai dau bani. Înainte ne duceau chiar la restaurant - în special pe copii. Poliţia a început controale la sânge, iar la cea mai mică greşeală te trimit în ţară", rezumă noua situaţie Ilie Ciurar, cetăţean de etnie romă stabilit în tabără.

Ciurar nu munceşte. Spune că nu găseşte de lucru, aşa că "se descurcă cum poate". Încearcă doar să se abţină de la prostii, pentru a nu fi nevoit să plece.

"Sunt buni francezii"

Mărioara Lăcătuş (20 de ani) o duce ceva mai bine. Povesteşte că franţuzoaicele o duc la cumpărături. "Mi-au cumpărat şi de 100 de euro o dată: şampoane, mâncare şi suc. Te întreabă dacă vrei bani sau mâncare. Sunt buni francezii. Cei din tabăra din Montpellier s-au legat de trei ori la reţeaua de electricitate, de fiecare dată ilegal. Poliţia a venit şi a tăiat cablurile şi a spus, destul de frumos, să nu se mai întâmple", explică femeia.

În Grenoble, a stat chiar şi la hotel, fiind cazată de autorităţi. "Eram însărcinată şi minoră. Aşa că m-au cazat la un hotel, aveam mâncare şi haine. A fost bine, dar am plecat de acolo pentru că aşa a decis bărbatul meu", spune Mărioara. Cât stă în Franţa, Mărioara cerşeşte pe la semafor, la colţ de stradă sau lângă magazine. Recunoaşte că cerşitul este o ocupaţie de bază, alături de spălatul parbrizelor sau de furat.

În oraşele mari se câştigă mulţi bani, iar autorităţile sar în ajutor, arată Ilie Ciurar. Pe de altă parte, aici autorităţile franceze au cele mai mari probleme, susţine secretarul de stat din cadrul Ministerului Muncii, Valentin Mocanu, cel desemnat să gestioneze problemele romilor în relaţia cu Franţa. Problemele cele mai mari ar fi în Paris, precizează Valentin Mocanu.

Conducerea Alianţei Civice a Romilor din România (ACRR), organizaţie care reuneşte 21 de ONG-uri, i-a trimis o scrisoare deschisă secretarului de stat francez, Pierre Lellouche, în care condamnă decizia autorităţilor, pe motiv că s-ar putea crea un precedent periculos, care ar putea fi preluat de alte ţări.

"Nu ne-a spus nimeni oficial că trebuie să plecăm. Într-adevăr, acum francezii nu ne mai dau de mâncare ca înainte, nu ne mai dau bani.", ILIE CIURAR, român de etnie romă aflat în tabăra din Montpellier

LEGE ŞI ORDINE

Critici: Nicolas Sarkozy derapează spre extrema-dreaptă 

Adrian Cochino 

Opoziţia şi organizaţiile care apără drepturile omului au atacat propunerile guvernamentale din domeniul siguranţei, care îi vizează pe romi şi pe imigranţi, apreciind că preşedintele Nicolas Sarkozy foloseşte armele extremei- drepte pentru câştiguri politice.

Neimpresionat de critici, ministrul de interne Brice Hortefeux , citat de "Le Parisien", a anunţat că va începe, săptămâna aceasta, să pregătească implementarea măsurilor anunţate - cele vizând expulzarea romilor în ţările de origine, inclusiv România, şi cele privind demolarea taberelor de nomazi.

O măsură care prevede ridicarea cetăţeniei franceze pentru persoane de origine străină ce se fac vinovate de infracţiuni grave va fi prezentată în legislativul de la Paris în septembrie.

Inegalitate, ilegalitate

Intenţia privind retragerea cetăţeniei franceze a fost anunţată de preşedinte vineri, la Grenoble, scena unor lupte cu arme de foc între jandarmi şi localnici, în mare parte imigranţi sau descendenţi ai imigranţilor. Răspunsul criticilor a fost ferm, organizaţiile umanitare apreciind că Sarkozy pune sub semnul întrebării "principiul fundamental al egalităţii între cetăţeni", şi se aliniază "tezelor Frontului Naţional (partid de extremă-dreapta), cu riscul de a le legitima".

Şefa Partidului Socialist, de opoziţie, a apreciat că declaraţiile ministrului de interne şi ale preşedintelui "marchează o derivă antirepublicană, care scufundă Franţa şi valorile sale prin legi de excepţie atât nedrepte, cât şi anticonstituţionale".

Mai pragmatic a fost expertul în drept constituţional Guy Carcassonne, care a apreciat că se "îndoieşte" că retragerea naţionalităţii franceze pentru infracţiuni de drept comun este legală, în baza Constituţiei celei de-a V-a Republici, potrivit AFP.

FERMI. Ministrul justiţiei, Michele Alliot Marie (stânga), Nicolas Sarkozy şi ministrul de interne, Brice Hortefeux, promit lege şi ordine FOTO: REUTERS