ROMEXPO și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) s-au trezit săptămâna trecută într-un plin scandal. Deși, până acum, foarte puțini știau că terenul pe care își desfășoară activitatea ROMEXPO, care ține de CCIR, nu se află în posesia acestei instituții, după votarea legii privind acest teren s-a lăsat cu un scandal imens.

Legea privind terenul Romexpo a fost votată joi, 3 septembrie 2020, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Cu 178 de voturi „pentru”, 45 „împotriva” și 3 abțineri, deputații au adoptat un proiect care prevede transmiterea cu titlu gratuit către Camera de Comerț și Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate deja în folosința gratuită a CCIR. Printre aceste suprafețe se numără terenul de la Complexul expozitional Romexpo.

Proiectul de lege a fost inițiat de către mai mulți parlamentari ai PMP și PSD. El modifică Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007.

Acuzațiile de ”tun imobiliar” au ca obiect, așa cum aminteam, terenul din zona de nord din București și pe acre se află actualele construcții ale ROMEXPO. Dar pentru a ne lămuri trebuie să vedem care este istoria juridică a acestui tern.

 

Care este situația terenului din complexul expozițional  ROMEXPO

 

Toate clădirile, construcțiile anexe și platformele aferente Complexului Expozițional ROMEXPO se află în patrimoniul ROMEXPO S.A, societate al cărei acționar majoritar este Camera de Comerț și Industrie a României, cu un procent de 91,26 %.

Terenul de la ROMEXPO se află în administrarea Camerei de Comerț și Industrie a României încă din anul 1972, moment în care, printr-un act normativ (Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), în temeiul Decretului nr. 409/1955 și a Dispoziției Consiliului de Miniștri nr. 92/1961), Statul Român a decis acest lucru. De altfel, tot potrivit legii de la acea vreme, CCIR era sigura instituție din România care asigura, încă din 1961, activitatea de târguri și expoziții. Întreprinderea de Târguri și Expoziții (I.T.E.), actuala Romexpo, a fost înființată în 1972, iar CCIR a fost autorizată să transfere, concomitent cu înființarea noii societăți, fondurile fixe și mijloacele circulante necesare funcționării acesteia.

După Revoluția din 1989, prin sentința civilă nr. 2920/1991, Judecătoria Sectorului 1 București a autorizat funcționarea societății comerciale “Romexpo” S.A, având ca acționar majoritar CCIR (98%) și acționari minoritari foști salariați ai I.T.E.

Începând cu anul 2004, terenul de la Romexpo, aflat în proprietatea privată a statului, a ieșit din administrarea CCIR, aceasta păstrând numai dreptul de folosință gratuită pentru o perioadă de 49 de ani. Ca urmare a acestor situații de fapt, solicitarea CCIR de a primi cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenului de la Romexpo, în contextul dezvoltării proiectului investițional, apare pe deplin justificată, terenul fiind în administrarea Camerei timp de 31 de ani, până în anul 2004, și de atunci încă 49 de ani în folosință gratuită, deci încă 33 de ani pătând păstra același regim juridic.

 

Ce proiect vrea CCIR să dezvolte pe cele 46 de hectare din zona de nord a Capitalei

 

Proiect este o inițiativă a Camerei de Comerț și Industrie a României, în parteneriat cu Primăria Municipiului București și dezvoltat de IULIUS și Atterbury Europe.

Demersul propune transformarea Complexului Expozițional Romexpo într-un bazat pe un concept mixed-use unic, care îmbină atracții artistice, culturale și sociale cu funcțiuni de susținere antreprenorială. Inițiativa răspunde obiectivelor de dezvoltare a activității Romexpo și integrare în circuitul internațional, dar și misiunii CCIR de susținere a antreprenoriatului autohton, print-un proiect care generează oportunități pentru mediul economic, cultural – artistic și social, dar și un etalon pe care România îl va seta la nivel internațional, spun reprezentanții CCIR.

 

Pe scurt, proiectul propune:

 

• Revitalizarea și modernizarea pavilioanelor expoziționale ca parte integrată a unui proiect mixt, care să genereze târguri și expoziții de anvergură națională și internațională.
• Reconfigurarea Pavilionului Central actual în Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”, care va găzdui evenimente de anvergură, precum expoziții, concerte, competiții sportive și altele.
• Muzeul de Artă „Constantin Brâncuși”, dedicat exclusiv artistului.
• Un nou parc și zonă de recreere, care vor crea o conexiune cu Parcul Regele Mihai I al României și Piața Charles de Gaulle.
• Polul de business al Capitalei, care va crea 30.000 de locuri de muncă.
• Cel mai mare spațiu destinat producătorilor și comercianților autohtoni, care va susține promovarea produselor locale.
• Centru al antreprenoriatului românesc, care să ofere oportunități de creștere pentru inițiativele autohtone.
• Cel mai mare lifestyle center din Europa, cu noi concepte de entertainment și ancore de retail în premieră în România.
• Cel mai mare parc acvatic din țară.
• Muzeu al Istoriei Monetare, o premieră națională.
• Un nou hotel de 5 stele.
• Noi soluții de modernizare a infrastructurii și de fluidizare a traficului:
• creșterea de conectivitate a rețelei prin crearea de noi artere, lărgirea unor benzi de circulație, piste de bicicletă și funcțiuni pentru susținerea mobilității urbane;
• punerea în valoare a axelor, marcarea acceselor și activarea fronturilor la bulevard prin introducerea unor funcțiuni de relație cu publicul.
• Cel mai mare parcaj din România, cu peste 12.000 de locuri.

 

Bătălia pentru cel mai râvnit teren al Capitalei!

 

Săptămâna trecută, după votarea legii amintite, prin care cele 46 de hectare de teren aflate într-una din cele mai bune zone ale Capitalei, trec gratuit din proprietatea statului în cea a CCIR au apărut acuzațiile, proiectul fiind caracterizat ca fiind controversat, chiar ca fiind un ”tun imobiliar” în viziunea unui deputat USR.

Deputatul USR Cătălin Drulă a acuzat CCIR că pregătește „un tun imobiliar” prin trecerea celor 46 de hectare de teren din nordul Capitalei din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerț.

S-a ajuns în situația în care să se considere că salvarea vine de la un mare dezvoltator imobiliar controlat de un fond de investiții din Africa de Sud, interesat în achiziționarea terenului. Acesta a și trimis către media o informare că dorește să participe la achiziția acestui teren. Nu era însă prezentat proiectul ce urmează a fi dezvoltat, lucru de înțeles, privind rapiditatea trimiterii comunicatului, deși, de acest proiect se știe de ceva timp.

 

Scandal justificat, cu iz electoral șau economic

 

Săptămâna trecută românilor le-a fost vândută o poveste care a evitat cu grației prezentarea proiectului în adevărata sa dimensiune.

După enumerarea celor mai importante puncte de proiect apare o întrebare logică: nu cumva promotorii scandalului au interesul de a bloca un proiect util pentru Capitală și România?

Și dacă da, nu cumva promotorii scandalului apără interesele unor dezvoltatori imobiliari care au pus ochii pe probabil cel mai bun teren, din punct de vedere al potențialului rezidențial, din București?

O logică de bun simț ne spune că la ambele întrebări răspunsul este același: Da.

 

Neconstituționalitatea tranzacției, o funigenă

O altă idee indusă săptămâna trecută este aceea că trecerea proprietății de la stat la CCIR ar fi neconstituțională. Lucru care probabil se va dovedi o funigenă, dar, dacă Legea va fi atacată la CCR, aceasta ne va edifica.

Istoria recentă a României consemnează cel puțin două cazuri în care bunuri din proprietatea privată a statului au trecut gratuit către o societate comercială. Prezentăm cazul Bursei de Valori București (BVB), astfel, în 2005 Parlamentul a emis o lege (Legea nr. 208/2005) prin care patrimoniul BVB, societate de interes public la acea dată, a fost trecut în proprietatea membrilor Asociației Brokerilor, în cote egale, fiind considerat aport la capitalul social al nou-înființatei SC Bursa de Valori București SA.

 

Statul câștigă din tranzacție, nu pierde

 

O altă acuzație se referă a gratuitatea trecerii terenului de la stat la CCIR. Cumva ni se induce ideea că statul pierde prin această tranzacție. Deși aparent corectă acuzația, în viitro statul nu va pierde din această tranzacție, ci câștigă bani pe care nu îi încasa până acum.

Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate a terenului către CCIR reprezintă, în același timp, și o oportunitate de a crește veniturile Statului Român, fie că vorbim de bugetele locale, fie de bugetul de stat sau ale unor instituții de reglementare sau autorizare.

Pe lângă aceste venituri, dezvoltarea unui centru de afaceri, expozițional și cultural va genera venituri din impozitele pe prfit, impozitele pe venit și contribuțiile sociale care merg către bugetul de stat pentru un număr de aproximativ 30.000 angajați cât presupune acest proiect în faza sa operativă.

 

Ce promit CCIR și Primăria Capitalei că se va regăsi în proiectul imobiliar

 

Consolidarea Centrului Expozițional care va permite găzduirea unor evenimente de referință, a cărui activitate va genera venituri semnificative; realizarea, pentru prima dată la nivel național, a unor obiective de talie internațională, dedicate exclusiv unor simboluri ale României, precum Muzeul de Artă „Constantin Brâncuși” și Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”; crearea unor spații de susținere a producției autohtone și a antreprenoriatului local; creșterea turismului național și internațional în București, generată de componentele culturale, expoziționale și de business, dar și de noi atracții – cel mai mare Oceanariu din țară și Muzeul Istoriei Monetare etc.