Scriitorul a lansat la Salonul European de Bandă Desenată din Bucureşti prima lui operă transformată de Edmond Baudoin într-un roman grafic, "Travesti".

Cartea, pentru care Mircea Cărtărescu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, a apărut în 1994 în limba română. Câţiva ani mai târziu avea să fie al doilea roman al lui tradus în limba franceză, sub numele de "Lulu".

Astfel a început colaborarea scriitorului român cu unul dintre cei mai cunoscuţi şi printre primii artişti francezi de bandă desenată în acest stil, Edmond Baudoin, cu desene numai în alb-negru, imagini dure, un stil realist, în care unele personaje sunt caricaturizate, iar altele par foarte realiste.

Cei doi s-au cunoscut când Anamaria Pravicencu, membru fondator al Asociaţiei Jumătatea Plină, i-a propus lui Baudoin să ilustreze cartea pe care Mircea Cărtărescu avea să o citească la un salon de carte din Franţa. În timp ce românul citea, în spatele lui erau proiectate ilustraţiile lui Baudoin.

"Am simpatizat şi Anamaria mi-a spus: «Nu vreţi să realizaţi o carte împreună». Mircea a spus «da», eu am spus «da» şi asta a fost", a povestit Baudoin la lansare.

Volumul de benzi desenate în limba română apare la patru ani după varianta lui în franceză, care poartă numele pe care l-a dat Mircea Cărtărescu iniţial, "Travesti", pentru că aşa a vrut ilustratorul.

Benzile desenate, la început de drum

Cultura benzilor desenate pentru adulţi abia face primii paşi în ţara noastră şi editurile se feresc deseori de această specie, deoarece nu ştiu cât de mare este publicul care doreşte aşa ceva.

"Banda desenată este în România de mult timp, dar pentru o astfel de bandă desenată trebuie curaj, acela de a o publica", spune Edmond Baudoin, care recunoaşte că şi Franţa a trecut prin aceste momente dificile acum mulţi ani.

"Travesti" este lansat printr-o colaborare între Humanitas şi Jumătatea Plină. Orice noutate în cultură este o luptă cu publicul şi cu cei care ar trebui să investească şi să promoveze inovaţia. Iar banda desenată în limba română abia începe această luptă.

Prima librărie dedicată benzilor desenate, Jumătatea Plină, a fost deschisă acum doi ani, iar, în ceea ce priveşte romanele grafice traduse în română, oferta nu este încă foarte generoasă. Pot fi găsite traduceri româneşti pentru romanele grafice ale lui Marjane Satrapi, "Persepolis" şi "Broderii", dar astfel de exemple sunt rare.

"Banda desenată trebuie să îşi inventeze un public, pentru că nu îl are acum. Noi înţelegem prin bandă desenată mai ales benzile pentru copii. Cei în vârstă cunoşteau «Pif»-urile şi alte astfel de benzi, dar Baudoin şi alţi artişti din lume ne-au arătat că nu este numai un gen comercial, ci este o formă de artă, care poate fi nobilă", a povestit Cărtărescu, cel care şi-a predat romanul artistului grafic şi a asistat la o transformare radicală a lui.

Scriitorul crede cu tărie, însă, că aceste ilustraţii, ale lui Baudoin şi ale multor alţi artişti care reînnoiesc ideea de bandă desenată, vor ajunge şi pentru publicul din România nişte "cărţi de cult".

În timpul conferinţei de lansare a volumului, Edmond Baudoin a dat un motiv simplu pentru care a ales "Travesti" pentru transformarea în roman grafic: era scrierea cea mai scurtă.

"Mi-ar fi luat toată viaţa dacă aş fi făcut «Orbitor»", a glumit acesta. Romanul i-a dat însă mult de furcă artistului. Fiind gândit pe două planuri, al personajului Victor la 34 de ani şi al aceluiaşi personaj la 17 ani, este un roman greu de explicat prin desene.

O continuare a romanului lui Cărtărescu

Din această cauză, Edmond Baudoin a reinventat cartea. El recunoaşte că acest "Travesti" este de fapt o continuare a cărţii lui Cărtărescu. "Îi furăm cartea autorului şi facem altceva, la fel ca în cinema. Un film bun este acela care traduce o carte", spune el, iar autorul romanului original îi dă dreptate: "Nu pot să folosesc alt cuvânt despre cartea lui, pentru că nu este cartea mea, decât «genial». Este o carte extraordinară, care adaugă mult romanului meu".

Baudoin, însă, se consideră un "trădător", căci un traducător este întotdeauna un trădător, crede el. Îşi dă seama că cei care vor privi în oglindă cele două variante ale operei "Travesti" vor spune despre banda desenată că este o mizerie. Tocmai de asta insistă că ceea ce a făcut el completează romanul, explicând procesul de creaţie: "am citit o dată, nu am înţeles nimic, am citit a doua oară, am început să înţeleg, am citit a treia oară şi am înţeles. Pe urmă am lăsat-o undeva pe o masă şi m-am dus pe munte, uitându-l pe Mircea Cărtărescu şi cartea lui". Astfel romanul a fost procesat de artist şi a putut începe lucrul. "Banda desenată trebuie să îşi inventeze un public, pentru că nu îl are acum." MIRCEA CĂRTĂRESCU, scriitor

AMINTIRI

Baudoin şi întâlnirea cu Cioran

Poate că nu este atât de cunoscut în România, dar în Franţa Edmond Baudoin este un pionier al stilului de bandă desenată pe care îl putem regăsi în "Travesti". A început să deseneze profesionist abia la 33 de ani. De atunci a lansat zeci de volume şi a colaborat cu scriitori din numeroase ţări. "Eu sunt un mare admirator al acestui maestru al benzii desenate", spune Cărtărescu despre cel care îi este colaborator şi prieten.

Una dintre cărţile lui Baudoin s-a vândut în peste un milion de exemplare. Mircea Cărtărescu a povestit şi o întâmplare relatată de Baudoin. "Ce mi-a spus el în legătură cu Cioran: l-a întâlnit la o masă, au fost prezentaţi şi nici unul nu auzise de celălalt. Era stânjenitor pentru că nu ştiau ce să îşi spună. Edmond şi-a luat inima în dinţi şi a întrebat: «Cu ce vă ocupaţi?». Cioran a răspuns extraordinar. «Încerc să scriu poezie», dar apoi adaugă: «dar e foarte greu»".