Doi din trei români consideră că amenzile reprezintă una dintre cele mai bune metode de încurajare a colectării selective de deşeurilor, alte măsuri eficiente fiind, în opinia lor, campaniile de informare, educaţia în şcoli şi reducerea taxei de salubritate, relevă un sondaj IMAS prezentat ieri, de asociaţia colectivă de management a deşeurilor de ambalaje Eco-Rom.

Studiul a fost realizat perioada februarie-martie, în şapte oraşe din România unde au fost introduse sisteme de colectare selectivă, cu scopul de a identifica percepţia populaţiei asupra acestora.

Aproape toate persoanele chestionate (98% din 300) au spus că au aflat despre conceptul de colectare selectivă, iar 64% ştiau un punct unde se realiza aceasta. 58% dintre respondenţi au declarat că depun în mod corect deşeurile de ambalaje la punctele de colectare selectivă, în funcţie de inscripţia de pe container, însă doar o treime ştiau că există prin lege obligativitatea colectării selective a deşeurilor.

Femeile, mai conştiincioase

Peste jumătate din populaţia intervievată crede că selectarea deşeurilor nu este un efort prea mare, iar, din acest motiv, prezenţa stimulentelor financiare este percepută ca puţin importantă. Dovadă că doar 9 la sută din cei chestionaţi consideră că perceperea unei garanţii la cumpărarea produsului şi returnarea banilor în momentul retunării ambalajelor i-ar încuraja să recicleze. Dimpotrivă, 86 la sută dintre români au indicat ca stimulent existenţa punctelor de colectare lângă locuinţă.

“Femeile tind să colecteze selectiv mai mult decât bărbaţii, iar persoanele cu studii superioare mai mult decât cele cu educaţie primară. Sub raportul veniturilor, persoanele cu venituri peste medie sunt mai receptive la ideea colectării selective”, a declarat Alin Teodorescu, directorul general al IMAS.

Gestionarea deşeurilor, la autorităţile locale

"Până în 2017, sistemul de colectare selectivă va trebui generalizat la nivelul întregii ţări", a declarat reprezentantul Ministerului Mediului, Simona Ghiţă. La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, a adăugat că autorităţile locale vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea sistemelor de salubritate, după ce consultanţii contractaţi de Ministerul Mediului vor finaliza masterplanurile privind deşeurile la nivelul judeţelor.

"Autorităţile locale vor putea întocmi proiecte cu finanţare între 15 şi 40 milioane euro din fonduri nerambursabile pentru eficientizarea sistemelor de salubritate", a spus Fâcă. El a adăugat că Ministerul Mediului va lansa "într-o lună sau două" un proiect de descentralizare şi transferare a atribuţiilor şi competenţelor privind gestionarea deşeurilor la autorităţile locale, astfel că "fiecare primărie va avea o mică agenţie de mediu, cu specialişti".

Colectare redusă de la populaţie

Eco-Rom Ambalaje şi-a propus să colecteze selectiv în acest an aproximativ 40.000 tone de deşeuri de ambalaje de la populaţie (PET-uri, hârtie, sticlă şi metal), de peste trei ori mai multe decât în 2008, a declarat preşedintele societăţii, Mugurel Rădulescu. Anul trecut, Eco-Rom a preluat 12.500 tone deşeuri de ambalaje colectate selectiv de la populaţie, după ce în 2007 colectase în acest mod doar 5.000 tone deşeuri. Cifrele reprezintă 2%, respectiv 3,5% din totalul deşeurilor de ambalaje generate în România.

"Peste 60% din deşeurile de ambalaje sunt generate de populaţie, iar restul prin aşa-numitele circuite industriale comerciale", a declarat Rădulescu, adăugând că "este foarte important să accesăm deşeurile de la populaţie pentru ca să atingem ţintele naţionale de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje".

România are ca ţintă minimală de valorificare a deşeurilor de ambalaje 45% din cantităţile totale comercializate, faţă de nivelul de 60% din vechile state membre ale UE. În plus, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală în privinţa recuperării deşeurilor din ambalaje, astfel încât să atingă standardul european în 2013. Anul trecut, Eco-Rom Ambalaje a colectat din circuitul comercial şi de la populaţie aproape 340.000 de tone de deşeuri de ambalaje, mai mult de jumătate din ţinta naţională de valorificare aferentă anului trecut, estimată la aproximativ 560.000 de tone.