Fără un loc de muncă şi fără posbilitatea de a găsi unul care să le permită să pună ceva pe masă copiilor, unii români aleg să îşi pună capăt zilelor sau să fie violenţi cu cei din jur. Frustrarea lor, ca şi a celorlalţi concetăţeni, este alimentată de promisiunile repetate ale guvernanţilor, care nu se materializează.

Anul trecut ni s-a spus că ieşim din criză în primul trimestru al acestui an. Acum perspectivele de creştere economică s-au înrăutăţit, FMI reducând estimarea de la 1,3% , la 0,8%. Ca să ieşim din criză, guvernanţii ar trebui să ia măsuri dure, cum ar fi majorarea taxelor şi a impozitelor. Taxa pe valoarea adăugată ar putea fi majorată, ceea ce, spun patronii, va conduce automat la scumpirea bunurilor.

Numai că, până la finalul anului, mai mult de un milion de români vor fi în căutarea unui loc de muncă. La finele lunii martie, rata şomajului a crescut la 8,36%. Adică, 765.285 de persoane şi-au pierdut locul de muncă, din care 314.330 femei, potrivit datelor publicate de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, în luna martie numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu aproape 3.000 de persoane. Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Vaslui, iar cea mai scăzută în Bucureşti.

Din totalul şomerilor înregistrati la nivel naţional, 462.289 persoane primesc indemnizaţie, în vreme ce 302.996 persoane nu sunt indemnizate.

Guvernul vinde promisiuni

Cum aşteptările oamenilor ca promisiunile guvernanţilor proivind îmbunătăţirea situaţiei economice şi, implicit, a condiţiilor de viaţă nu se materializează, se acumulează tensiuni. Sociologul Alfred Bulai spune că niciun guvern nu poate soluţiona o criză, deoarece mecanismul de intervenţie se bazează pe birocraţie, care are menirea de a găsi soluţii la probleme rezolvabile. În acest context, guvernul nu face altceva decât să cosmetizeze anumite efecte ale crizei, cu efecte negative pe termen lung.

„Guvernul poate testa terapii, pentru a limita efectele negative. Dar e ca la inundaţii: nu ai ce să faci până nu se retrag apele. De fapt, Guvernul cade în propria cursă, vânzând mesaje pozitive, deoarece alimentează frustrarea. În istorie, nu viaţa grea a condus la revolte sau revoluţii, ci diferenţa dintre aşteptări înalte şi realitate”, a explicat pentru evz.ro sociologul Alfred Bulai. De exemplu, spune sociologul, dacă cineva îşi cumpără un Logan, iar vecinii săi îşi cumpără un Volvo, atunci va descoperi că vrea şi el un Volvo.

Într-o societate rata sinuciderilor este relativ stabilă, iar fluctuaţiile depind de condiţiile de viaţă. Dacă oamenii îşi pierd locul de muncă şi nu au nici perspectiva de a găsi un nou post, dacă îşi pierd statutul social sau suferă o traumă, atunci pot apela la sinucidere. Cercetătorii de la Universitatea Oxford au dat publicităţii un studiu conform căruia cu cât creşte numărul şomerilor, cu atât creşte numărul cazurilor de sinucidere. Însă, în majoritatea cazurilor, sinuciderea are loc pe fondul unei labilităţi psihice.

Cei mai expuşi sunt cei care nu au ceea ce socilogii şi psihologii numesc „zonă de protecţie”, adică o familie solidă, copii, prieteni. Acest fapt este demonstrat şi de statistici: rata sinuciderilor este mult mai scăzută în cazul femeilor sau bărbaţilor care au copii mici, comparativ cu cei care nu au familie.

Există şi diferenţe care apar între sexe. Femeile aleg căi mai puţin violente de a-şi pune capăt zilelor. Astfel, o femeie va apela mai degrabă la medicamente sau otrăvuri, în vreme ce bărbaţii vor alege moartea prin împuşcare sau spânzurare. Aceasta, deoarece în subconştient, femeile au dorinţa de a-şi păstra frumuseţea, spune Alfred Bulai. Totuşi, depinde şi de „resursele” pe care le au sinucigaşii la îndemână.

Totodată, sinucigaşii urmează şi tiparul familial. De exemplu, dacă o rudă s-a sinucis aruncându-se într-un lac, atunci este mai probabil ca persoana care doreşte să-şi ia viaţa să urmeze acelaşi model.

Solidaritate în vremuri grele

Pe timp de criză, potenţialul conflictual este mai mare, spune Alfred Bulai.

„Nu poţi să te iei de guvernanţi pentru că îţi merge rău, aşa că te iei mai uşor de vecina de la trei. Poate un individ nu este genul care să participe la greve sau la mitinguri. Dacă însă şi-a pierdut locul de muncă, este foarte probabil să solidarizeze cu protestatarii”, explică sociologul.

Statiscile poliţiei arată că, pe fondul lipsurilor materiale, românii devin mai violenţi atât cu propria familie, cât şi cu cei din jur. Numai anul trecut, două dintre femeile care au sunat la 112 au cerut ajutor pentru a scăpa din mâinile soţilor violenţi. Tot mai mulţi oameni caută să câştige ceva bani şi ajung pe mâna traficanţilor de carne vie.

Totuşi, avem un avantaj în faţa crizei: românii sunt mai obedienţi şi ştiu să se adapteze rapid.

„Modul de reacţie depinde de modelul cultural. Francezii şi-au asumat istoric o cultură a protestelor. Poporul român este mai descurcăreţ, de aceea este mai puţin violent”, explică sociologul.

Le-a ajuns cuţitul la os

O profesoară din Piteşti, în vârstă de 51 de ani, s-a sinucis, aruncându-se în lacul Budeasa. Soţul femeii era şomer, aşa că nu mai puteau să acopere toate nevoile zilnice din salariul pe care îl primea fosta profesoară. Oamenii care au cunoscut-o pe Alexandra Ceauşu au numai cuvinte de laudă despre ea, însă şi ei, ca multor altor români le-a ajuns cuţitul la os.

O fetiţă de numai 12 ani a ales aceeaşi cale, pentru că îi era frică de părinţi: pierduse un telefon mobil şi se temea de pedeapsă. Tot din cauza unui telefon mobil şi-a curmat viaţa şi Adrian Păcurar, un băiat de 15 ani. Tatăl său s-a sinucis în urmă cu mai mulţi ani, astfel că Adrian rămăsese singurul ajutor al mamei sale şi a celor opt fraţi ai săi, care trăiesc într-o sărăcie lucie. Băiatul a furat un telefon mobil de la o colegă de clasă, dar i l-a înapoiat. Familia fetei l-a ameninţat că îl va da pe mâna poliţiei. De teamă să nu înfunde poliţia, Adrian a luat drumul pădurii, unde a fost găsit atârnând de un copac.

Nu mai bat clopotele

În judeţul Olt, hoţii nu au găsit alt mod de a face rost de bani decât furând clopotele de la patru biserici. Unul dintre clopote era vechi de patru secole şi putea fi admirat în biserica „Sfântul Nicolae”, cunoscut pentru sprijinul pe care îl acordă oamenilor săraci, dar curaţi la suflet.

Au crescut şi tăierile ilegale de lemn, potrivit silvicultorilor. Pădurarii spun că, o dată retrocedate, pădurile nu mai sunt supravegheate şi hoţii preferă să taie copacii din aceste zone, deoarece nu riscă să se trezească cu paznicii după ei.

„Toate crizele ample aduc problemele structurale în faţă, cum este fascismul. Suntem încă departe de finalul crizei. Politicienii vor spune mereu că ieşim din criză repede, pentru a nu risca să fie înlocuiţi. E greu de crezut că dă Guvernul două hârtiuţe şi se rezolvă criza”, Alfred Bulai, sociolog