Românii, puţin interesaţi de protecţia mediului

Românii, puţin interesaţi de protecţia mediului

"În loc de pomii ăştia, de brazi, o să punem palmieri şi banane", spune nemulţumit Florin Mirgheş, un participant la Caravana Climei din Parcul Herăstrău, de la intrarea Charles de Gaulle. Evenimentul, organizat de World Wide Fund for Nature, care se desfăşoară astăzi şi mâine în Capitală, a atras în prima zi destul de puţini curioşi. Scopul campaniei este informarea publicului local cu privire la schimbările climatice şi la soluţiile menite să stopeze încălzirea globală.

Înfiinţată în 1961, WWF este o organizaţie internaţională non-profit, care derulează proiecte de conservare a naturii. În România, WWF desfăşoară, din 1998, programul Dunăre-Carpaţi, care urmăreşte conservarea celor două regiuni.

"Nu mă afectează, nu mă interesează"

În primele două ore de la instalarea cortului gonflabil portocaliu, cu mulţi urşi panda desenaţi pe el, puţine persoane s-au oprit la punctul de informare WWF. Cei mai interesaţi păreau copiii, încântaţi de cei doi urşi polari (de fapt, voluntari costumaţi) care se plimbau prin parc dând mâna cu trecătorii. "Se opreşte prea puţină lume. Mulţi trăiesc în prea multă ignoranţă: nu mă afectează, nu mă interesează", spune dezamăgit Florin Mirgheş.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mirgheş crede că schimbarea climei există cu adevărat. "Acum o săptămână umblam în tricou şi ieri eram în cojoc", explică el.

Dar nu crede că România e vinovată de ce se întâmplă în lume cu mediul înconjurător. Mai vinovaţi sunt, în opinia lui, "prietenii din Europa", adică celelalte ţări, puternic industrializate. "Dacă era graniţa şi sus, în cer, poate eram mai normali", adaugă el cu ochii aţintiţi în sus.

Ion Vâlcu, un bucureştean ecologist care nu are permis de conducere, crede că simţul civic ne poate scăpa. Însă toţi cetăţenii trebuie să contribuie. În timpul verii, lipsa aerului este cea care îl afectează cel mai mult."Era să nu mai respir", povesteşte el despre ce i s-a întâmplat în această vară.

Ioana Beţieanu, responsabil de comunicare la WWF, era puţin nemulţumită că nu au venit mai mulţi oameni. Mai interesate au fost persoanele în vârstă, poate şi pentru că este vineri, iar tinerii erau la serviciu. Ea era sigură însă că mâine, în week-end, vor veni mult mai mulţi.

În ultimii ani, efectele negative ale schimbării climei au fost tot mai vizibile şi în ţara noastră. Perioadele lungi de secetă, iernile scurte şi călduroase, inundaţiile şi deşertificarea din sudul ţării sunt numai câteva dintre ele. Oamenii suferă şi din cauza lipsei potabile şi a creşterii preţurilor alimentelor, datorată producţiei agricole slabe.

Top 5 pentru salvarea planetei

Mesajul de bază al campaniei este că nu trebuie să aşteptăm o soluţie din partea guvernelor, ci fiecare dintre noi trebuie să îmbunătăţească mediul în care trăieşte. Nu este foarte greu. Ioana Buşilă, responsabil de comunicare WWF, a alcătuit pentru EVZ un Top 5 al celor mai uşoare lucruri pe care le poate face fiecare dintre noi pentru a îmbunătăţi clima.

1. Foloseşte becuri ecologice. Un singur bec de acest tip poate reduce emisiile de CO2 cu 400 de kilograme. "Cred că cel mai simplu ar fi să ne schimbăm becurile clasice cu cele ecologice. În foarte puţin timp o să vedem că factura la curent o să scadă",  a spus Ioana Buşilă.

2. Instalează izolarea termică potrivită în casa ta. Şi aşa se poate economisi energie deoarece 50% din căldură se poate strecura printre pereţii care nu sunt bine izolaţi.

3. "Să nu lăsăm aparatura electronică în stand-by. În stand-by se consumă 40% din     energie.E un paradox, noi consumăm energie când aparatura este închisă. Dar, de fapt, ea nu este închisă dacă nu o închidem de la buton. Ideea e să nu lăsăm aparatura electronică cu beculeţul roşu aprins", a mai explicat Ioana Buşilă.

4. Mergi pe jos, cu bicicleta sau foloseşte transportul în comun.

5. Foloseşte o maşină hibrid dacă ai posibilitatea. "E o maşină scumpă, dar e o soluţie în momentul de faţă." Maşina hibrid are două motoare: unul electric şi unul pe benzină, clasic, şi reduce cu până la 60% emisiile de CO2.

„Dacă era graniţa şi sus, în cer, poate eram mai normali”, bucureşteanul Florin Mirgheş