Românii pot să facă sesizări către Parchetul European. Ce condiții trebuie să îndeplinească un caz pentru a intra în atenția procurorilor
- Nicolae Comănescu
- 27 iulie 2021, 10:43
Procurorul Cătălin Borcoman, care reprezintă țara noastră la Parchetul European, a vorbit despre condițiile în care românii pot să facă sesizări.
Procurorul Cătălin Borcoman reprezintă România la Parchetul European și mandatul său se întinde pe o perioadă de șase ani. A fost consilier al Laurei Codruței Kovesi, atunci când aceasta conduce DNA. A condus DIICOT Braşov în perioada 2012- 2018 şi a fost adjunct al şefului DIICOT- structura centrală între 2009 şi 2010.
Cetățenii români vor putea să facă sesizări la Parchetul European
Procurorul a explicat că și românii vor putea să facă sesizări la Parchetul European, dacă dețin informații legate de fraude cu fonduri europene, ce depășesc suma de 10.000 de euro.
„EPPO primeşte sesizări de la persoanele private, inclusiv cetăţenii români, despre infracţiuni de competenţa să, fraude cu fonduri europene de peste 10.000 euro sau fraude referitoare la TVA comise de grupări organizate ce acţionează transfrontalier cu prejudicii de peste 10 milioane euro, prin intermediul secţiunii dedicate de pe site-ul său.
În cazul în care este necesară asigurarea protecţiei celor ce furnizează informaţii aceasta va fi realizată, în ceea ce priveşte România, în condiţiile prevăzute de legea română şi prin mijloacele prevăzute în legea română, mijloace cum ar fi atribuirea unei alte identiţăţi sau includerea în programe de protecţie a martorilor”, a afirmat Cătălin Borcoman pentru „Adevărul”.
„Trebuie să fie un prejudiciu de peste 10.000 euro”
„Pentru ca un dosar să fie instrumentat de EPPO, în cazul fraudelor cu fonduri europene trebuie să fie un prejudiciu de peste 10.000 euro iar în cazul fraudelor cu TVA acestea trebuie să aibă un caracter transfrontalier şi să producă un prejudiciu de peste 10 milioane euro.
Alături de aceste infracţiuni Parchetul European va putea investiga şi infracţiuni în legătură cu cele două categorii menţionate anterior cum ar putea fi cu titlu exemplificativ corupţia în vederea fraudării intereselor financiare ale Uniunii, constituirea unui grup criminal organizat pentru comiterea unor astfel de infracţiuni sau spălarea banilor proveniţi din aceste fraude”, a mai afirmat procurorul.
Oficialul român a vorbit și despre un subiect sensibil, amestecul politicului în justiție. „Imixtiunile politice sunt întotdeauna nocive pentru independenţa justiţiei şi acest lucru s-a putut vedea cu ochiul liber în ultimii ani în România.
Procurorul Cătălin Borcoman, despre imixtiunile politicului
În ceea ce priveşte independenţa Parchetului European acesta este construit prin Regulament astfel încât să fie garantată independenţa celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sau. În cazul puţin probabil în care vor fi imixtiuni politice la nivel european consider că avem suficientă experienţă dobândită în ultimii ani în România şi argumente date de către hotărâri ale CEDO sau CJUE ce garantează independenţa sistemului judiciar şi independenţa procurorilor că să putem reacţiona cât mai eficient la astfel de situaţii.”