Certificatul de integritate comportamentală va trebui să fie prezentat de unele categorii de români, la angajare, pentru a demonstra că nu au comis infracțiuni de natură sexuală.

Persoanele care lucrează în sistemul de învățământ, de sănătate sau de protecție socială au obligația de a prezenta angajatorului un certificat de integritate comportamentală. Document care are ca scop să ateste faptul că nu au fost condamnați pentru fapte penale de natură sexuală.

Certificatul de integritate este obligatoriu pentru persoanele care lucrează în sănătate, învățământ sau protecție socială

Registrul agresorilor sexuali este funcțional în acest moment, iar cei interesați pot solicita și primi certificate de integritate comportamentală, nu doar adeverințe, după cum anunță siteul avocatnet.ro.

Modelele documentelor ce sunt utilizate acum pentru a obține informații înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor sunt conținute în Hotărârea Guvernului nr. 127/2020.

Hotărârea Guvernului conține, printre altele, modelul copiei de pe Registrul agresorilor sexuali, al extrasului din registru, al cererilor pentru eliberarea documentelor de mai sus, dar și al certificatului de integritate comportamentală, mai precizează sursa citată.

Registrul este organizat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI)

Cel din urmă document, respectiv certificatul de integritate comportamentală, este cerut, începând din vara lui 2019, celor care lucrează sau urmează să lucreze în învățământ, sănătate, protecție socială sau în oricare altă entitate, publică sau privată, a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile.

În iunie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 118/2019, cea care stabilește ca datele celor condamnați pentru fapte penale de natură sexuală, indiferent de gravitatea acestora, să fie înregistrate într-o bază de date separată de cazierul judiciar, respectiv în Registrul agresorilor sexuali. În această bază de date sunt înscrise fapte precum traficul de persoane, traficul de minori, exploatarea cerșetoriei, prostituția infantilă, agresiunea sexuală, violul, hărțuirea sexuală, pornografia infantilă, incestul și altele.

Registrul este organizat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), administrat de univa trtățile poliției și conține, printre altele, codul numeric personal, numele, prenumele, prenumele părinților, data și locul nașterii, numele purtate anterior și domiciliul autorilor faptelor de mai sus. Baza de date în care sunt înscrise infracțiunile sexuale nu este publică, la ea având acces doar angajații MAI.

După cum stabilește Legea nr. 118/2019, cei înregistrați în această bază de date au o serie de obligații, printre care și cea de a se prezenta la cel mult trei luni la poliție și de a anunța poliția înainte de efectuarea unor deplasări în afara localității de domiciliu mai lungi de 15 zile. Totodată, aceștia sunt vizitați trimestrial de agenți de poliție.