Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române
Cu acest prilej, cei de la timpul.md au realizat un top al curiozităților din limba română și astfel s-a aflat, printre altele, care este cel mai lung cuvânt în care fiecare literă se repeta de două ori.
Astfel, cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera C. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) cuprinde 19.750 definiții ale cuvintelor care încep cu litera C.
”Abracadabranta” (14 litere) este cel mai lung cuvânt care conţine o singură vocală este. Pe dexonline.ro putem afla ce înseamnă acest cuvânt atât de special pentru limba română. Cel mai lung cuvânt care începe şi se termină cu o vocală, iar în rest nu conţine decât consoane este ”înspre”
Cel mai lung cuvânt în care fiecare literă se repetă exact de două ori este ”angionefrografie” (16 litere), termen medical ce reprezintă o radiografie a sistemului vascular renal cu ajutorul unei substanţe de contrast. Singurul cuvânt din DEX care conţine patru consoane la sfârşit este ”kitsch” (termen folosit pentru a desemna un obiect decorativ de prost gust).
Avem și un cuvânt format din grupul de litere A, B, C
”Abces” este singurul cuvânt care conţine grupul de litere ABC. Cea mai mare diferenţă de litere între forma de plural şi singular o are substantivul ”om” - ”oameni” (4 litere). Cel mai lung cuvânt, format din 11 litere, care conţine doar consoane nazale (m şi n): amenomanie, care înseamnă delir cu dispoziţie veselă.
Cel mai lung cuvânt din limba română are 44 de litere şi îl găsim în dicţionarele medicale, nu şi în DEX: „Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza” este denumirea completă a unei boli pulmonare cronice, numită pe scurt „silicoză”, care apare în general la muncitorii din mine, în urma inhalării prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu.
Cel mai lung cuvânt din DEX este tot un termen medical: ”electroglotospectrografie” (25 de litere). Cea mai lungă denumire de localitate din România este Staţiunea Climaterică Sâmbăta (27 de litere), sat din judeţul Braşov. Cea mai lungă denumire de localitate din România formată dintr-un singur cuvânt: Constantineşti (14 litere). Iar cea mai scurtă denumire de localitate din România: Ip (2 litere), o comună din judeţul Sălaj”, se arată pe timpul.md.
31 august, Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013. ”Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013.
Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013. Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două camere ale Parlamentului.
Sărbătoare și în Republica Moldova
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul moldova.org.
Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea naţională ''Limba noastră cea română'', iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ''Limba noastră''.
Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991”, se arată pe agerpres.ro.