Vineri, mass-media din Serbia și Bosnia și Herțegovina au relatat din perspective foarte diferite votul Adunării Generale a ONU de joi, care a stabilit data de 11 iulie ca zi anuală de comemorare a genocidului din 1995 de la Srebrenica, în estul Bosniei.
În votul ONU, 84 de state membre au susținut crearea unei „Zile Internaționale de Reflecție și Comemorare a Genocidului din 1995 de la Srebrenica”, 19 țări au votat împotrivă și 68 s-au abținut. Serbia se află în mijlocul unei campanii pentru alegerile locale. Vor avea loc în capitala Belgrad și alte 88 de orașe și localități, pe 2 iunie.
Ziarele pro-guvernamentale din Serbia, precum Informer, Novosti, Blic, Srpski Telegraf și Alo, au adoptat vineri un ton sfidător. Prima pagină a tabloidului pro-guvernamental Informer a afișat o fotografie cu președintele sârb Aleksandar Vučić înfășurat în steagul Serbiei. Cu titlul: „Sârbii nu sunt autorii unui genocid.”
Novosti a caracterizat adoptarea rezoluției ca fiind o „înfrângere pentru Occident” și a numit rezoluția un text care „stigmatizează sârbii.” Srpski Telegraf a subliniat că mai multe țări au votat împotrivă sau s-au abținut decât au votat pentru. Afirmând că „lumea a stat alături de Serbia” și că rezoluția a fost adoptată doar pentru că regulile de vot au fost schimbate. Un remediu deloc diplomatic de ultim moment.
România a votat împotriva Serbiei, Ungaria a susținut-o
Atât Srpski Telegraf, cât și Kurir au considerat rezultatul votului o „victorie morală” pentru Serbia. Kurir enumerând țările pe care le-a numit „prieteni adevărați” pentru că au votat împotriva rezoluției. Alo a subliniat „rolul rușinos al Muntenegrului” în sprijinirea acesteia și a menționat cum Ungaria a votat împotrivă, România pentru, Emiratele Arabe Unite s-au abținut. Dar și cum „grecii și mulți alții au îndurat amenințări teribile din partea germanilor și nu au votat pentru rezoluție.” Prima pagină a ziarului Blic a citat declarația lui Vučić: „M-am înclinat deja în fața victimelor și am pus o floare la Srebrenica.”
Srećko Matić, jurnalist „Deutsche Welle“, a vorbit în intervenția sa în programul televiziunii „Nova S“ despre relatările presei din Germania cu privire la rezoluția privind Srebrenica: „Mass-media din Germania discută și faptul că rezoluția a fost susținută de, așa cum interpretez eu, doar 84 de țări. Portalul Serviciului Public afirmă că acest lucru este neobișnuit, deoarece pentru adoptarea altor zile de comemorare a unor crime este obișnuit să fie aproape unanim, și printre rânduri se citește că numărul mic de țări, mai mic decât se aștepta, a susținut adoptarea acestei rezoluții. Mass-media relatează și poziția președintelui Vučić; pentru ei este neobișnuit ca un președinte să vină la Adunarea Generală a ONU pentru a împiedica adoptarea unei astfel de rezoluții,“ a menționat jurnalistul în intervenția sa.
Politika, cotidian care este încă parțial deținut de stat, a observat că jumătate din lume nu a votat „împotriva Serbiei.” În contrast, Danas, o publicație critică față de autorități, a prezentat o declarație a reprezentantului Germaniei la ONU și o declarație a lui Vučić: Germania și Rwanda au fost co-sponsori ai rezoluției. Nova, de asemenea, nepro-guvernamentală, a subliniat declarația lui Vučić pe prima pagină, spunând că rezoluția „nu va aduce reconciliere.”
Presa din Bosnia, reacții mixte
Ziarele din Bosnia au dedicat, de asemenea, primele pagini votului ONU de vineri, reflectând verdicte împărțite. Dnevni Avaz și Oslobodjenje, ambele în capitală și apelând în principal la publicul bosniac, au sărbătorit succesul rezoluției. Avaz a detaliat votul ONU criticându-l pe președintele Vučić. Oslobodjenje a titrat pe prima pagină: „11 iulie, Ziua Comemorării”, detaliind ședința ONU, menționând că „cele 19 țări care s-au opus au fost conduse de Rusia și China.”
Pe de altă parte, Nezavisne Novine din Banja Luka, principalul oraș din entitatea sârbă din Bosnia, Republika Srpska, a spus că ONU a „votat pentru o rezoluție care va adânci diviziunile” în Bosnia. Un articol principal pe două pagini a subliniat că „mai puțin de jumătate din țările membre ONU au votat pentru rezoluție.” O opinie scrisă de Darko Momić a rezonat cu cuvintele liderului Republika Srpska, Milorad Dodik, afirmând că „în afară de faptul incontestabil că în iulie 1995 a fost comisă o crimă teribilă în zona largă a Srebrenica, tot ce se bazează pe această rezoluție rușinoasă este bazat pe fraude, manipulări și răstălmăciri de fapte.”
În același timp, Dnevni list și Večernje Novine, care se adresează unui public croat din Bosnia, au dedicat doar o parte a primei pagini rezoluției Srebrenica, scrie Balkan Insight.