Statisticile arată că cele mai multe tornade se produc în lunile mai și iunie. Din iulie au loc mai mult trombe marine care se produc în afara sezonului tornadelor. În România tocmai a fost emisă o nouă alertă meteo.

„Trombele marine se formează diferit, mecanismele sunt diferite de cele prin care se formează tornadele pe uscat. Dar în Europa, spre deosebire de SUA, considerăm trombele marine tot în rândul tornadelor. Vă dau exemplul Italiei, unde sunt tornade care se formează pe Marea Mediterană, intră pe uscat și produc pagube. Și atunci, la nivel european, am decis să le catalogăm și pe acestea ca fiind tornade, dacă ajung pe uscat”, a spus Bogdan Antonescu la Digi24.

În România, tornade cu intensitate mică

Acesta spune că furtuna care a avut loc în vestul țării la sfârșitul săptămânii trecute a fost provocată de structuri noroase care pot produce și tornade. Totuși, Antonescu cataloghează fenomenul care a avut loc drept furtună violentă și nu tornadă.

Este vorba despre structuri numite supercelule, care se formează în condiții „cu totul și cu totul deosebite” și sunt asociate cu intensificări ale vântului, vijelie, căderi de grindină, precipitații intense. Unele dintre ele ajung să producă și tornade.

Potrivit lui Antonescu, în România nu s-au produs în ultima vreme tornade violente, ci doar tornade cu intensitate mică.

„Probabil s-au produs, au avut un timp de viață foarte scurt, nimeni nu le-a observat – asta este o problemă generală în Europa – și atunci nu au fost raportate. Dar în general, la nivelul Europei, avem undeva la 250-300 de tornade, comparativ cu SUA unde avem 1.100-1.200 în fiecare an”, a spus Antonescu.

Într-o statistică făcută de meteorologi, numărul tornadelor apare mult mai crescut începând din anii 2000. De altfel, din 2006 și până în prezent au fost raportate 96 de astfel de fenomene, în timp ce în perioada 1934-2019 au fost raportate în total 185 de tornade.
„Cel mai simplu răspuns ar fi că, după 2006 în particular, există o organizație la nivel european din care fac și eu parte și care colecteză informațiile despre furtuni severe în general, nu numai tornade, pe care le verifică și apoi le pun la dispoziția cercetătorilor. Ar mai fi, după 2000, și accesul la internet, accesul la telefoane mobile cu camere. E mult mai ușor acum să raportăm o tornadă față de anii 80”, a spus Antonescu.

În ce condiții se produc tornadele

El a adăugat că acum sunt raportate și tornadele cu intensitate mai slabă, în timp ce, până în anii 2000, erau raportate tornade mai intense. Structurile de tip supercelulă pot fi observate pe radarele meteo, dar nu se poate prezice dacă acestea vor forma sau nu tornade.

„Putem să le observăm, să dăm o avertizare, să spunem că în următoarea jumătate de oră într-o anumită regiune există probabilitatea să observăm o tornadă sau ca o tornadă să producă pagube. Nu știm cum să estimăm în timp real care va fi intensitatea acelei tornade. A doua zi după ce un astfel de fenomen se produce, sunt echipe de cercetători care merg de-a lungul traiectoriei tornadei și încearcă să estimeze pagubele, astfel încât să-și dea seama de intensitate”, a explicat el.

Antonescu a spus și în ce condiții se produc tornadele și de ce acestea au loc cu precădere în sud-estul țării.

„Tornadele au o serie de ingrediente foarte specifice. De obicei apar în zone în care terenul este relativ plat, zone în care există umiditate foarte mare. De aceea apar în sezonul cald, pentru că atunci avem evaporare, avem umiditate foarte mare în atmosferă. Trebuie să avem instabilitate. Dacă avem umiditate, instabilitate, dacă vântul își schimba direcția și viteza pe verticală, atunci acolo avem toate ingredientele pentru apariția tornadelor. În sud-est întâlnim cel mai des aceste condiții. Poate sunt influențate cumva și de prezența brizei marine”, a conchis Antonescu.