România trebuie să se pregătească de cele mai călduroase veri din istorie: „Dacă nu anul acesta, în următorii 10-20”

Andra Puiu
12 iulie 2022, 22:44

Caniculă. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Va fi o vară caniculară și este abia începutul, spun meteorologii. Temperaturile ridicate revin în România, care vor fi mult peste media acestei perioade. Pe termen lung, previziunile nu sunt deloc optimiste.

Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,8 grade în precedentul val de căldură. Este foarte probabil ca la următorul val de caniculă să se înregistreze temperaturi și mai mari, mai ales în august.

În luna lui cuptor este înregistrat recordul absolut de temperatură în România, de 44,5 grade Celsius. „Dacă nu anul acesta, în orice caz, în următorii 10-20 de ani probabil că recordul absolut va fi atins și chiar detronat”, preconizează climatologul Roxana Bojariu.

„Vom vedea ce se întâmplă, dar trebuie spus că și episoadele cu precipitații foarte abundente aduc probleme și nu întotdeauna rezolvă problemele legate de secetă, pentru că asistăm la o distribuție neuniformă a acestor precipitații”, a explicat climatologul.

Apocalipsa economică pentru Europa a început!

Trădarea care a șocat România. Dramatica noapte care schimbat definitiv cursul istoriei

Sunt așteptate temperaturi caniculare în următoarele zile. Seceta din Europa vine spre România

Primul val de căldură extremă a cuprins România la finalul lunii iunie. El a durat aproape o săptămână. Pe 30 iunie, 22 de stații meteorologice au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie înregistrate în această lună. De asemenea, pe 1 iulie, la Săciueni în Bihor au fost înregistrate 39,8 grade. Este pentru prima dată în istoria stației meteorologice când sunt înregistrate asemenea temperaturi. La Turda a fost atins recordul istoric, de 37.5 grade Celsius, tot pe 1 iulie. Recordurile amintite, probabil, vor fi depășite din nou până la finalul verii.

Pe fondul temperaturilor ridicate, climatologii spun că în România se vor înregistra, din nou, fenomene extreme. Sâmbătă, la Craiova, o ploaie de jumătate de oră a inundat orașul și provocat pagube majore. Două zile mai târziu, în Râmnicu Vâlcea, s-a produs același eveniment.

Finalul lui iulie, temperaturi peste media obișnuită

Prognozele pentru luna iulie realizate de Centrul European de Meteorologie arată că situația de la finalul lunii iunie se va repeta la intensitate mai mare. În perioada 18-31 iulie sunt așteptate temperaturi peste media anuală și precipitații aproape deloc.

Pe termen lung, previziunile sunt și mai grave de atât. Climatologul Roxana Bojariu spune că va exista o amplificare a fenomenelor întâlnite în ultimele veri. Ea s-a referit la: temperaturi ridicate, însoțite de o creștere a intensității precipitațiilor pe suprafețe mici.

„În afară de aceste semnale, studiile arată că, în deceniile ce urmează, cantitatea de precipitații, vara, va avea o tendință de reducere”, a spus Roxana Bojariu la România TV. Ea a precizat însă că deși, per total, cantitate de precipitații va scădea, va crește intensitatea lor. Vor fi episoade mai rare, dar cu intensități/cantități de ploaie mai mari.

Bojariu a explicat că modul în care va ploua pe perioada verii nu va permite solului să se încarce cu apă, dar va favoriza inundațiile, în special în orașe și bazine mici. „Cea mai mare parte a precipitațiilor se scurge la suprafața solului, nu ajunge să pătrundă în acesta. Precipitațiile de acest tip, care produc inundații, induc inclusiv fenomene de eroziune a solului”.

Ea spune că în anii care vin, așezările urbane ar trebui regândite astfel încât să poată asigura o reținere masivă a apei în sol.

Ultimii ani au accentual procesul de deșertificare întâlnit în sudul Olteniei și Dobrogea. Fenomenul este puternic resimțit pe întreg teritoriul Europei. Riscul de deșertificare este extrem de ridicat în sudul Portugaliei, în anumite părți din Spania și sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta sau Cipru, dar și în zone adiacente Mării Negre din România și Bulgaria. Într-un raport al Curții Europene de Conturi se arată că zonele sunt afectate de eroziunea solului, de salinizare, de pierderea carbonului organic din sol, de declinul biodiversității și de alunecări de teren.

Procesul de deșertificarea tot mai întâlnit în România

Încă din 2013, autoritățile române estimau că suprafața expusă la deșertificare, caracterizată de o climă aridă, semi-aridă sau uscat-subumendă reprezenta 30% din suprafața României. Cea mai mare parte se situează în Dobrogea, Moldova, sudul Câmpiei Române și al Câmpiei de Vest.

„Factorul climatic este doar unul care accentuează deșertificarea”, spune climatologul Roxana Bojariu. Alți factori care au condus la deșertificare sunt: despăduririle, lipsa sistemelor de irigații.

În zona cea mai afectată de deșertificare, sudul Olteniei, fermierii au luat inițiativa în locul statului pentru a încerca să salveze zona. Inițiativele de combatere a deșertificării din România sunt date drept exemple de „așa nu” în raportul Curții Europene de Conturi. Este vorba despre ajutorul de 125 de euro pe hectar pentru agricultorii cu mai puțin de 10 hectare.

Producții de grâu, cu 20% mai mici decât în 2021

Una dintre cele mai afectate zone de seceta din ultimii ani este în sudul Moldovei, la granița dintre Vrancea, Vaslui și Galați. Agricultorii s-au confruntat constant cu lipsa apei în sol. Ei au fost nevoiți să se adapteze din mers la noua realitate.

Gelu Scutaru conduce una dintre cele mai mari firme agricole din județul Vrancea. Din toamna anului trecut, s-a confruntat cu seceta. „Am semănat în toamnă o suprafață de 1.300 de hectare de rapiță și, pentru că a fost secetă și nu am avut precipitații în septembrie, octombrie, a trebuit să întoarcem brazda și nu am mai rămas decât cu 200 de hectare de rapiță”.

În locul culturii compromise de rapiță, fermierul a decis să semene grâu și orz, în speranța că va ploua mai mult. Nu a avut noroc nici pentru aceste culturi. Așadar, el a recurs la plantarea de porumb și floarea soarelui.

Deficitul de apă din sol în Vrancea s-a menținut constant la 200-250 de ml/m². Seceta a făcut ca estimările Comisiei Europene în privința producției la grâu să fie alarmante. Comisia estimează că fermierii români ar putea obține anul acesta o medie de numai 4,2 tone de grâu la hectar. Asta înseamnă cu 20% mai puțin decât anul trecut și cu 5,7% sub media ultimilor cinci ani. Media UE ar putea scădea cu 4,5% față de 2021.

Rezerva de apă, în scădere

Agenția Națională Apele Române (ANAR) avertizează că rezerva de apă este în scădere. Resursele de apă de care dispune România se ridică la 40 de miliarde de metri cubi, echivalentul a 1.700 metri cubi pentru fiecare persoană pe an. În cele 40 de lacuri de acumulare, aceasta este de 3,4 miliarde de mc de apă, la un nivel coeficient de umplere de 82 %. Estimările sunt că acesta va scădea până la 68 % până la finalul lunii iulie.

Momentan, rezervele pot asigura necesarul de apă pentru cei conectați la sistemul centralizat. Sunt afectate de secetă 28 de localități (din județele Botoșani și Galați), 77 de localități (din județele Bacău, Neamț și Vrancea), 5 localități (în județul Cluj), 5 localități (în județul Argeș). Deja, în unele dintre acestea s-a trecut la raționalizarea apei pentru că aceasta este folosită și pentru irigații, deși sistemul nu a fost dimensionat la acel nivel.

Astfel, ANAR a făcut un apel la responsabilitatea românilor. Agenția a comunicat că: "Este nevoie să conștientizăm faptul că în această perioadă este nevoie să economisim apa și să apelăm acolo unde avem această posibilitate la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice, dar și în sectorul industrial sau agricol. Chiar dacă evenimentele din acest an nu au ajuns la amploarea fenomenelor semnalate in 2003, 2007 sau 2012, în situațiile dificile în care pot apărea probleme punctuale în alimentarea cu apă, facem un apel la calm și responsabilitate și vă asigurăm de tot sprijinul autorităților responsabile implicate în furnizarea necesarului de apă în zonele afectate.".