Ignoranţa şi accesul scăzut la servicii urcă România în topul ţărilor cu naşteri premature, iar lipsa de spitale dotate omoară cu zile copiii.

Peste 20.000 de familii de români trec în fiecare an prin calvar după ce mamele aduc pe lume copii prematuri. Micuţii fie vin pe lume înainte de 37 de săptămâni de sarcină, fie sunt născuţi la termen şi au o greutate mică. Rata prematurităţii în ţara noastră e de 9%, din care 1,5% sunt copii care nu cântăresc nici 1.000 de grame. Cifra e dublă faţă de ţări din Europa de Vest şi mare şi faţă de state din Est.

Micuţii nu se pot adapta la viaţa extrauterină, deoarece organele lor nu s-au dezvoltat suficient, aşa că au nevoie de îngrijiri speciale. Unii au noroc să se nască în maternităţi care au dotări şi personal care să se ocupe de ei, aşa-numite maternităţi de grad 3, care există doar în opt judeţe din ţară. Alţii mor cu zile, numărul celor care nu supravieţuiesc primului an de viaţă fiind de ordinul miilor.

Soluţiile pentru a scădea numărul prematurilor ţin şi de mame, iar supravieţuirea micuţilor e strâns legată de dotările cu personal, aparatură şi de bani (îngrijirea unui prematur costă 1.000 de euro pe zi).

80% dintre copiii care mor în prima lună sunt prematuri

Cifrele seci în privinţa prematurilor arată aşa: în 2009, dintre cei 222.388 de copii născuţi, 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar 10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.

"Anual, mor 2.500 de copii sub un an. Dintre aceştia, jumătate mor în prima lună, iar majoritatea (80%) sunt prematuri", detaliază situaţia pediatrul Alin Stănescu, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu", din Bucureşti.

Maternităţi de gradul trei, unde pot fi îngrijiţi în condiţii optime prematurii, sunt 20 în ţară, în Bucuresti ("Cantacuzino", Filantropia, Polizu), Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu, Timişoara, Mureş.

"Aceste maternităţi sunt insuficiente, iar centrele universitare îngrijesc un număr dublu de preamaturi faţă de restul maternităţilor. Dotarea şi pregătirea personalului e deficitară. Secţia de neonatologie ar trebui dotată cu incubatoare performante, sisteme de ventilaţie şi monitorizată de personal suficient, de la medici şi asistente, până la infirmiere. Normele cer ca o asistentă să aibă în grijă unul-doi copii, ceea ce la noi e o utopie. În multe cazuri, o asistentă are în grijă toată secţia", afirmă şeful Secţiei de obstetrică-ginecologie de la Spitalul Elias, Radu Vlădărescu.

Specialiştii mai spun că la o populaţie de 1 milion de persoane numărul paturilor de Terapie Intensivă pentru copii ar trebui să fie de 30.

"În Bucureşti avem 60 cu indulgenţă, în condiţiile în care ar fi nevoie de 100, în Capitală fiind aduşi şi copii cu probleme care se nasc în toată zona de sud", afirmă neonatologul Cătălin Cârstoveanu, şeful secţiei Terapie Intensivă de la Spitalul de Copii "Marie Curie", unde anual sunt îngrijiţi peste 200 de micuţi.

Medicul spune că lipsesc echipamente, spaţii adecvate, dar şi personal şi politici de îngrijire. Ministerul Sănătăţii (MS) are în plan reabilitarea secţiilor de obstetrică şi neonatologie din 22 de unităţi sanitare, cu fonduri de la Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii.

"Au început lucrările de reabilitare la Spitalul «Cuza Vodă», din Iaşi, şi s-au semnat contractele şi urmează să înceapă reabilitarea şi la Spitalul Judeţean Sibiu şi la cel de Obstetrică-Ginecologie Braşov, iar pentru Spitalul Clinic Judetean Cluj contractul a fost atribuit şi urmează a fi semnat", arată oficialii MS. 9% este rata prematurităţii în România, dublu faţă de ţări din Europa de Vest şi mare şi faţă de state din Est. Circa 1,5% dintre prematuri cântăresc mai puţin de un kilogram

CAZ CU FINAL FERICIT

Povestea luptei lui Vlad cu prematuritatea

Vlad a venit pe lume pe 11 noiembrie 2009, într-o maternitate particulară din Bucureşti. Avea 2.300 de grame, 46 de cm, 37 de săptămâni şi scor APGAR 8. Ar fi trebuit să respire singur, însă n-a fost aşa.

Sarcina a decurs normal până în săptămâna 33, când doctorul i-a spus mamei lui Vlad, Ruxandra, că bebeluşul nu se oxigenează cum trebuie, iar circulaţia dintre ei e undeva blocată. Naşterea prematură a lui Vlad a fost cauzată de o infecţie.

"Era cianotic şi avea probleme respiratorii. Mi-au spus că are detresa respiratorie şi l-au pus pe antibiotice", îşi aminteşte mama.

Şase zile a stat cu masca de oxigen în incubator. "Am vrut să-l transferăm la un serviciu specializat pentru prematuri, însă transferul presupunea intubaţie, ceea ce i-ar fi a dus o traumă în plus", spune mama.

Cu propriile forţe, cu îngrijire adecvată şi rude care i-au fost aproape, Vlad şi-a revenit. Acum are 8 luni şi 8 kg, asemeni unui copil născut la termen şi nu are probleme din cauza prematurităţii.

NEDESPĂRŢIŢI. Vlad (stânga), lângă frăţiorul de care e foarte apropiat

SFATURI UTILE

Cum se previne naşterea prematură

Cauzele numărului mare de prematuri din România ţin şi de mame. "În 2009, 18% dintre feme ile sub 30 de ani au născut fără a merge la niciun control prenatal. Peste 40% dintre femeile care nasc prematur nu beneficiază de o consultaţie prenatală sistematică sau periodică", vine explicaţia medicului Silvia Stoicescu, preşedintele Asociaţiei de Neonatologie din România.

Nutriţia deficitară a mamei, anemia netratată, consumul de alcool şi tutun şi anumite virusuri sunt cauze principale ale naşterii premature, subliniază pediatrul Alin Stănescu.

În cazul femeilor de la ţară intervin şi alte probleme. "Sunt muncite şi chiar bătute, nasc la intervale mici de timp, când ar trebui să existe cel puţin trei ani între sarcini", atrage atenţia ginecologul Radu Vlădăreanu.

Ce poate face o mamă pentru a preveni naşterea prematură? "Să fie luată în evidenţă precoce de obstetrician, sarcina să fie urmărită sistematic, să respecte concediului prenatal, repausul fizic, psihic şi igiena sexuală", sunt sfaturile neonatologului Silvia Stoicescu.