Problemele tehnice şi modalităţile de finanţare vor fi discutate în 2009.
România se va afla sub protecţia unui scut antirachetă, pe care NATO a decis ieri, la Bucureşti, să-l construiască pentru a proteja flancul sud-estic al Europei. În încercarea de a tempera opoziţia Rusiei, în declaraţia finală a Consiliului Nord-Atlantic (CNA), a fost inserată o frază în care membrii NATO se declară „gata să exploreze potenţialul de interconectare a sistemelor antirachetă SUA, NATO şi Rusia la un moment potrivi“.
Summitul NATO a deschis uşile Alianţei pentru Croaţia şi Albania, dar a lăsat în aşteptare Macedonia, victimă a divergenţelor cu Grecia pe tema denumirii. Problemele interne au adus o victorie diluată pentru Ucraina şi Georgia, care nu au obţinut Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP), ci numai promisiunea celor 26 de aliaţi că vor adera cândva, în viitor. Reintegrarea Franţei în structurile militare ale Alianţei va începe anul viitor. „O acoperire cuprinzătoare“ Scutul american antirachetă care urma să fie instalat în Cehia şi Polonia va fi extins şi asupra României, sub umbrela NATO. La Consiliul Nord- Atlantic care s-a ţinut ieri la Palatul Parlamentului de la Bucureşti, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre NATO au decis să susţină scutul antirachetă al SUA şi să-l extindă şi asupra flancului sudic al Europei pentru a acoperi toate ţările Alianţei.
„Consiliul a hotărât ca sistemul de apărare antirachetă să aibă o acoperire cuprinzătoare a întregului teritoriu al Alianţei, iar NATO îşi asumă crearea unui scut antirachetă complementar pentru statele care nu sunt protejate de scutul american“, a anunţat preşedintele Traian Băsescu la final. Vestea vizează în special România, Bulgaria şi Grecia, descoperite complet în varianta americană a proiectului, dar şi Italia şi Turcia, acoperite parţial.
Băsescu a menţionat problema scutului printre cele „câteva elemente ale mandatului pe care delegaţia noastră de negociatori l-a avut“. Interesul României a fost ca declaraţia finală de la Bucureşti să menţioneze expres dacă nu „o acoperire totală“, măcar una „cuprinzătoare“ a ţării, au declarat surse oficiale.
Potrivit secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, după decizia politică de ieri, Aliaţii ar urma să stabilească detaliile privind amplasarea echipamentelor şi finanţarea în 2009, la Summitul de la Strasbourg.
Un prim pas a fost însă făcut. SUA şi Cehia au anunţat la Bucureşti că au ajuns la o înţelegere în legătură cu amplasarea radarului şi plănuiesc să semneze acordul în acest sens cel mai probabil în luna mai. În intenţiile SUA intra instalarea radarului în Cehia, în 2011, şi a celor zece interceptoare în Polonia, între 2011 şi 2013. Dacă scutul antirachetă va fi însă asumat de NATO, nu va mai fi bazat pe acorduri bilaterale, ci pe negocierea în cadrul Alianţei.
Extinderea scutului sub umbrela NATO ar valida, totodată, argumentele SUA în faţa Rusiei, pe care americanii au încercat să o convingă de faptul că sistemul nu este îndreptat împotriva sa, ci a ameninţărilor dinspre Orientul Mijlociu. Varianta de compromis a inspecţiilor ruseşti în zona radarului cu acordul SUA a fost respinsă deocamdată de Cehia.
Recomandările noastre
