România va beneficia de un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Mondială pentru eficientizarea finanțelor publice și reformarea anumitor instituții în vederea susținerii unei creșteri economice sustenabile și îmbunătățirii standardelor de viață, a anunțat, vineri, Banca Mondială. 

"Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat astăzi (15 decembrie n.r.) suma de 500 milioane euro (echivalentul a 558,27 milioane de dolari SUA), care va fi acordata României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economica (DPL)", se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale remis vineri AGERPRES.

Obiectivul acestui nou program este acela de a reforma anumite instituții și de a pune în aplicare politici care sunt vitale pentru atingerea unui nivel sporit de creștere sustenabilă, pentru crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite, precum și pentru îmbunătățirea standardelor de viață în România.

"Autoritățile din România au demonstrat un angajament susținut pe calea implementării unei agende de reforme care reprezintă nucleul eforturilor de reducere a sărăciei și a excluziunii, și al creării de oportunități mai bune pentru cetățenii României", a declarat Cyril Muller, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrala.

Acesta a precizat că Banca Mondiala va susține în continuare România pe drumul transformării economice și al unei convergențe mai rapide cu UE.

Potrivit sursei citate, noul program sprijină trei priorități principale, în primul rând concentrându-se pe amplificarea potențialului de creștere al României prin sporirea nivelului de performanță și de guvernanță al întreprinderilor de stat și creșterea nivelului de competitivitate la export și al performanțelor macroeconomice. În plus, împrumutul DPL va contribui la îmbunătățirea eficienței modului în care este cheltuit banul public, prin sprijinirea achizițiilor centralizate în sectorul de sănătate.

"Acest proces va genera economii semnificative care vor putea fi direcționate spre îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și care vor reduce discrepanțele existente între România și alte state UE în domeniul sănătății", precizează Banca Mondială.

În al doilea rând, programul va contribui la reducerea gradului de sărăcie și de excluziune socială prin sprijinirea unei reforme cuprinzătoare a sistemului de asistență socială. Aceasta reformă urmează să scoată jumătate de milion de români din starea de sărăcie. În plus, reforma cadastrului va oferi posibilitatea înregistrării gratuite și sistematice a proprietăților imobiliare, inclusiv achiziționarea, vânzarea și transferul prin moștenire al terenurilor, pentru mai mult de un milion de români, în special pentru persoanele din cadrul comunităților marginalizate și pentru romi. "Un sistem de cadastru funcțional va fi de o importanță vitală pentru atragerea de noi investiții", menționează comunicatul BM.

În cele din urmă, acest program va sprijini la nivel global bunurile publice prin adoptarea primei Strategii Naționale pentru Schimbările Climatice și a Planului de Acțiune privind Schimbările Climatice. Se așteaptă ca aceste măsuri să stimuleze investițiile în sursele de energie regenerabile și fără emisii de carbon și să îmbunătățească eficiența energetică la nivelul sectoarelor rezidențial și industrial.

"Prioritățile de reformă ale guvernului se concentrează pe obținerea unei convergențe mai rapide a României spre UE, pe reducerea gradului de sărăcie și de excluziune, pe consolidarea încrederii investitorilor în economia românească, pentru susținerea unei creșteri sustenabile pe termen lung. Împrumutul DPL va fi un factor catalizator important pentru creșterea productivității și pentru sporirea potențialului de creștere al României pe termen mediu", a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice.

Banca Mondială și-a deschis biroul în România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat împrumuturi în valoare de peste 10,6 miliarde dolari SUA, garanții și granturi în sectoare cum ar fi educația, sănătatea, agricultura, mediul, asistența socială, justiția, transportul și altele. Portofoliul curent al Băncii include împrumuturi pentru investiții, activități analitice și asistență tehnică pentru sprijinirea priorităților de reformă ale României potrivit Agerpres.

România, locul cinci în rândul țărilor UE cu cea mai scăzută datorie publică

Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a scăzut în prima lună din acest an cu 1,2 miliarde euro, sau 1,3%, comparativ cu finalul anului trecut, până la 89,7 miliarde de euro, nivel minim al ultimilor cinci ani şi trei luni, potrivit BNR.

Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 31 ianuarie 2016, datoriile pe termen lung reprezentau 69,9 miliarde euro, iar datoriile pe termen scurt – 19,8 miliarde euro.

Din datoria pe termen lung, 31,2 miliarde reprezenta datorie publică,. 37,5 miliarde euro – datorie negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate -, iar 1,2 miliarde euro reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar nternaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI.

Un nivel atât de scăzut al datoriei externe a României nu s-a mai înregistrat din octombrie 2010, când nivelul a fost de 89,4 miliarde euro. De atunci, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.

La sfârșitul lui 2015, cea mai scăzută datorie publică, ca procentaj din PIB, se înregistra în Estonia (9,7%), Luxemburg (21,4%), Bulgaria (26,7%), Letonia (36,4%) și România (38,4%). În 2013 și 2014, România înregistra o datorie de 38% din PIB, respectiv de 39,8% din PIB.

Un număr de 17 state membre ale UE înregistrau anul trecut un nivel al datoriei mai ridicat decât plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană, cel mai mare fiind în Grecia (176,9%), Italia (132,7%), Portugalia (129%), Cipru (108,9%) și Belgia (106%).

.