O propunere venită din partea mediului de afaceri și a celui academic ar urma să reorganizeze administrativ-teritorial țara. Astfel, de la 41 de județene, România ar rămâne doar cu 15.

Reorganizarea administrativ-teritorială ar duce la cheltuieli mai mici la bugetul de stat. Instituțiile și angajații din România ar avea de suferit, numărul acestora urmând să fie scăzut semnificativ.

Comunele și orașele din România ar urma să fie organizate și redefinite în funcție de numărul de locuitori

În acest moment, România are 103 municipii, 216 orașe, mai bine de 2.800 de comune și 12.900 de sate. Din păcate, unele dintre aceste comune au în jur de 80 de locuitori. În ceea ce privește orașele de mici dimensiuni, întâlnim cazuri în care un oraș are în jur de 1000 de locuitori. Lipsa locurilor de muncă și a investițiilor sunt principalele cauze, amplificând procesul de depopulare.

Anul trecut, din cele 3.200 de primării doar 47 au reușit să își acopere cheltuielile din taxe și impozite locale.

Specialiștii cred că această măsură „ar aduce reale economii”

Astfel, potrivit specialiștilor, noua reorganizare ar aduce economii la bugetul de stat:

„Redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și oras cu cel puțin 10.000 de locuitori, totodată toate instuțiile ar trebuie să fie grupate. Reorganizarea administrative propusă de Camera Națională după modelul curților de apel ar aduce reale economii”, crede Bogdan Daniel Vișan, secretar de stat Camera de Comerț și Industrie, potrivit PRO TV.

Fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, consideră necesară o astfel de schimbare:

„Astăzi avem 2.390 de comune sub 5.000 de locuitori, deci 83,5 la sută nu îndeplinesc acest criteriu, avem trei județe care nu au astăzi nicio comună cu peste 5.000 de locuitori, Caraș Severin, Hunedoara și Județul Olt - în trei județe toate comunele ar trebui organizate”, a declarat și Cseke Attila, fost ministru al Dezvoltării.

Noi politici regionale mai eficiente pentru populația din România

Specialiștii cred că o reorganizare administrativă a țării ar conduce la dezvoltarea unor politici regionale mai eficiente:

„Să ne imaginăm un drum national e în administrarea Ministerului Transporturilor, dar sunt și drumuri județene care comunică între ele – vedem drumuri făcute până la limita de județ și apoi nefăcute pt că trebuie să ia decizii administrative în două județe în loc de unu”, a spus și Victor Alistar, Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

În acest fel, s-ar reduce numărul de posturi dintr-o administrație. De exemplu, s-ar păstra numărul de funcționari în departamente precum cadastru, urbanism, administrarea școlilor sau direcțiile de asistentă sociale , dar nu ar mai exista atât de multe servicii de personal, contabilitate sau registratură.

Economii s-ar face și din administrarea clădirilor publice, care nu sunt în stare bună și consumă mulți bani.