Autorităţile mizează pe un nou acord cu Fondul pentru a putea accesa la costuri rezonabile împrumuturile necesare, în cea mai mare parte, pentru plata pensiilor şi salariilor de anul viitor.

După circa un an şi jumătate de acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi preţul unui credit de 20 de miliarde de euro, autorităţile române nu au reuşit să redreseze semnificativ situaţia economică a ţării, ratând, chiar şi sub "oblăduirea" finanţatorilor internaţionali, reformele fiscale majore.

Datorii plătite cu noi datorii

Cea mai dificilă sarcină de anul viitor va fi finanţarea deficitului bugetar, adică statul va trebui să facă rost de circa 6 miliarde de euro, cea mai mare parte pentru a plăti salariile, pensiile şi cheltuielile cu asistenţa socială. La această sumă se vor adăuga şi ratele la împrumuturile luate, inclusiv către cei de la FMI.

Deja datoria publică a României era, la jumătatea acestui an, de 34,6% din PIB, din care cea mai mare parte pe termen scurt trebuind refinanţată. Pentru că, aşa cum autorităţile singure recunosc, România nu este "credibilă" încă pe pieţele internaţionale, anul viitor va fi nevoie de un nou acord cu FMI, care va duce la o imagine mai bună pe plan extern, deci la dobânzi mai avantajoase. Dacă vom lua bani de la Fond sau va fi doar unul "de protecţie", nu se ştie încă.

Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat marţi seară, în cadrul emisiunii "Naşul" difuzată de B1, că un acord cu Fondul nu va presupune neapărat un împrumut. La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a spus ieri că, "în mod cert, un acord cu FMI va exista".

Poate fi unul în care să fie vorba despre finanţare, ceea ce este puţin probabil, sau cel mai probabil va fi un aşa-numit acord de precauţie, în care, în situaţii excepţionale, să putem apela la Fond". El a spus că în niciun caz FMI nu va mai finanţa deficitul bugetar al ţării.

O nouă criză, în mai puţin de cinci ani?

Ministerul Finanţelor va trebui, aşadar, să găsească bani pentru a plăti pensiile şi salariile. Iar un acord cu FMI ne va asigura accesul la împrumuturi cu costuri rezonabile.

"În condiţiile de pe pieţele de credit internaţionale şi având în vedere dificultăţile de a contracta împrumuturi pe termen lung, un acord de precauţie este util, pentru că va duce la disciplinarea politicii economice", susţine Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe.

Directorul general al Coface România, Cristian Ionescu, afirmă că, şi dacă vom lua o linie de credit flexibil de la FMI, "teoretic nu ar trebui să accesăm aceste fonduri, pentru că vom creşte inutil gradul de îndatorare a ţării. Dacă luăm încă un împrumut, şi mai ales îl folosim pentru plata pensiilor şi a salariilor, nu facem decât să punem o presiune mai mare pe bugetul statului în viitor, pe capacitatea de rambursare".

El a atras atenţia că adâncirea datoriilor guvernamentale la nivel global ar putea declanşa o nouă criză financiară, mai gravă decât cea pe care o traversăm acum. (A contribuit Ana Bâtcă)

"Având în vedere dificultăţile de a lua împrumuturi pe termen lung, un acord de precauţie este util.", DANIEL DĂIANU, fost europarlamentar

EXEMPLE

Ce ţări au mai continuat acordurile cu FMI

Prelungirea unui acord de împrumut cu FMI sau încheierea unuia de precauţie e o practică utilizată de mai multe ţări. De exemplu, FMI a modificat anul trecut linia de credit flexibil.

Ulterior, Mexic, Columbia şi Polonia au semnat acorduri, în valoare totală de 72 de milioane de dolari, pe care le-au reînnoit anul acesta. Niciunul dintre aceste state nu a folosit niciun ban din sumele disponibile. Polonia are la dispoziţie fonduri în valoare de 20,4 miliarde de dolari, sumele urmând să fie retrase doar dacă zlotul se va deprecia masiv.

Guvernul de la Budapesta a evitat colapsul financiar, după ce a luat în 2008 un împrumut de 20 de miliarde dolari de la FMI, UE şi Banca Mondială. Ulterior, Ungaria şi FMI au început negocierile pentru un acord de tip preventiv, numai că discuţiile au fost suspendate în luna iulie.