Infiintata din necesitate, pentru ca peste tot in lumea democratica oamenii legii sunt subordonati primarului, Politia Comunitara din Romania este o struto-camila, ceva intre fostii gardieni publici si actuala politie.

Unii au girofaruri si cred ca sunt o politie paralela, altii au senzatia ca au ramas un fel de gardieni publici, doar ca li se spune politisti. Unii primari nici nu vor sa auda de politie comunitara, in timp ce altii  ii imbraca in uniforme fistichii. Infiintata la  20 septembrie 2004, prin Legea nr. 371, Politia Comunitara ramane o mare enigma chiar pentru cei care lucreaza in cadrul ei. Asta, intrucat legea poate fi interpretata.

„Totul depinde de primar, de conceptia lui. Nu vreau sa vorbesc despre altii, dar unii cred ca au de-a face cu o alta politie. Si-au pus sirene, desi legea nu permite asa ceva, si-au cumparat armament, au echipe de interventii. Daca vrei sa te bazezi pe forta, atunci ai forta, intimidezi. Eu cred ca trebuie sa fim in serviciul cetatenilor, nu sa-i intimidam. Nici macar nu mi-am inarmat oamenii. De ce sa le dau arme? Arma voastra este pixul, asta le spun la toti”, spune Ion Stanescu, directorul Politiei Comunitare Sector 3. „De ce sa ne batem joc de banii cetateanului? Unii si-au luat pistoale, statii, zeci de masini pentru ca asa a vrut primarul”, spune si Teodor Dinu, director adjunct al Politiei Comunitare Sector 3.

Radu Mazare, primarul Constantei, nici nu vrea sa infiinteze Politie Comunitara, in timp ce edilul orasului Alba Iulia ii imbraca pe politistii comunitari in haine medievale si ii pune sa patruleze calare. Seful politistilor comunitari din Pascani ii trimite pe noii oameni ai legii la cursuri de arte martiale. Ion Bolboaca, seful Politiei Comunitare a Municipiului Bucuresti, se plange de lipsa banilor si isi califica oamenii la Institutul National de Administratie, in timp ce altii ii scolesc la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”.

Peste tot in lumea democratica, politia este subordonata primarului. Politia Comunitara din Romania este o struto-camila, ceva intre fostii gardieni publici si actuala politie. Uniforme diferite, insigne care mai de care mai ciudate, primari care interpreteaza cum vor ei legea. Politistii comunitari sunt inca departe de a fi o politie in adevaratul sens al cuvantului.

Politisti comunitari calare, imbracati precum cavalerii

„Politia Comunitara se infiinteaza prin hotarare a consiliilor locale ale muni-cipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, dupa caz, si se subordo-neaza primarilor acestora”. Asa suna Legea 371 din septembrie 2004, care a dus la infiintarea Politiei Comunitare. Din acel moment, fiecare primar a facut cum l-a dus capul.

Ion Bolboaca, directorul executiv al Politiei Comu-nitare a Municipiului Bucuresti, este relaxat, desi recunoaste ca „abia ne-am nascut, dezbateri pot exista. In Elvetia, Politia Comunitara seamana cu cea de proximitate. In Italia se numesc Politie Metropolitana, in alte tari Politie Locala. Trebuie sa luam si noi modelul european, dar trebuie sa ne adaptam la specificul nostru”, spune el.

Politistii comunitari ai municipalitatii au uniforme de gardieni publici pentru ca Politia Comunitara s-a constituit prin reorganizarea Corpu-lui gardienilor publici. De fapt, colonelul Bolboaca este fostul sef al gardienilor publici din Bucuresti, dar spune ca nu a angajat decat  500 de fosti gardieni. „Acum sunt alte cerinte. Din cei 1.700 nu au fost incadrati in cele sapte Politii Comunitare ale Bucurestiului decat 1.400, dupa ce au trecut de o comisie care i-a testat profesional, psihic si fizic”.

Mai putin decat un politist

Seful Politiei Comunitare a Municipiului Bucuresti are in subordine 503 oameni, desi schema prevede 1.087 de posturi, dar spune ca oameni buni se gasesc greu. „Ne vom transforma in Politie Metropolitana si va trebui sa schimbam afisajul de pe masini. Cei de la sectorul 1 au fost mai inspirati pentru ca au trecut pe masini Politie Locala”, spune Ion Bolboaca.

„Anul trecut am cumparat sase masini Cielo si am luat pistoale Glock, cu munitie neletala. Cu banii stam prost pentru ca n-am fost prinsi in bugetul pe anul 2006 al Primariei Capitalei”,  spune seful politistilor, care sustine ca nu este normal ca un om care se confrunta cu atatea pericole sa primeasca de patru ori mai putin decat un subofiter de politie. Bolboaca se lauda totusi ca, in pofida greutatilor, a facut fata  unor actiuni importante: Sommet-ul Francofoniei, zilele Europei, Revelionul 2007, dar si ca nu a avut incidente majore la debransarile de la reteaua de apa potabila.

Comunitarii din sectorul 3 - un exemplu

Politia Comunitara a Sectorului 3 poate fi un exemplu pentru simplul motiv ca este condusa de un jurist, Ion Stanescu, care respecta legea, iar impreuna cu primarul Liviu Negoita a inteles ce trebuie sa faca.

„Ne-am inspirat din Codul European de etica a Politistului. Eu spun:  daca politistul comunitar nu este civilizat, cum va putea sa-l civilizeze pe cetatean? Nu vrem sa facem exces de zel”, afirma Stanescu, ce a refuzat sa puna sirene pe masini sau sa le dea oamenilor arme. „Nu este legal sa pui sirena pe masini. Eu nu am pus, asa cum au facut altii. Si nu le dau drumul oamenilor cu arme pe strada. Arma lor este pixul si procesul-verbal. Nu-l laud pe primar, dar a inteles exact ce trebuie sa fie Politia Comunitara.

Nu barfesc pe nimeni, dar uite, de exemplu, eu nu le dau voie oamenilor sa intre in piete. Ei trebuie sa asigure ordinea din jurul pietelor, in interior se ocupa Administratia Pietelor”. Politia Comunitara a Sectorului 3 poate fi un exemplu fiind  singura din tara cu site propriu, dar si cu numar de telefon direct  9543, care a fost apelat numai in acest an de 352 de cetateni.

„Avem atributii foarte clare, inclusiv pe Legea 61/1991 privind tulburarea ordinii publice. Mai exact putem da amenzi, iar numai anul trecut acestea au fost de 232.830 lei”, spune directorul adjunct Teodor Dinu.

Militarizati sau discreti?

Politia Comunitara a Sectorului 3 care numara 205 oameni, desi necesarul este de aproximativ 600, are 11 masini si un palmares bogat, de la paza obiectivelor pana la prinderea de hoti de fier vechi  si confiscari de legume si fructe. „Fructele si legumele confiscate le donam azilurilor de batrani ori cantinelor sociale”, spune Stanescu, ce recunoaste faptul ca legea poate fi imbunatatita.

„Ar fi normal sa existe cateva norme,  pentru ca toti politistii comunitari sa aiba aceeasi uniforma, aceeasi insigna, nu cum se intampla acum”, spune el in timp ce tempereaza un batranel care tipa de mama focului ca este bolnav si nu poate sa stea la coada sa plateasca parcarea.

Politia Comunitara se poate lauda cu numarul de  4.864 de procese-verbale. Cei doi sefi recunosc faptul ca exista in Politia Comunitara doua tendinte. „Dupa cum vrea primarul. Unii sunt militarizati, se bazeaza pe forta, pe interventie, in timp ce altii incearca sa fie discreti, eficienti”, spun cei doi.

Incertitudine

Politie si in 118 comune

> Conform Ministerului Administratiei si Internelor in acest moment, Politia Comunitara (aflata in subordinea primariilor) functioneaza in:  „ toate sectoarele Capitalei „ 35 de municipii, resedinta de judet „ 85 de orase „ 118 comune

> In judetele Arad si Ilfov exista structuri de Politie Comunitara, dar se afla in subordinea consiliilor judetene. Singurele judete in care nu exista Politie Comunitara sunt Bihor si Harghita.

> Numarul politistilor comunitari la nivel de tara nu poate fi estimat pentru ca nu exista o evidenta centralizata.

Model

In Europa, fortele de ordine comunitare sunt denumite „locale”

> In Europa, echivalentul Politiei Comunitare este Politia Locala. In majoritatea tarilor, Politia Locala are o istorie de maximum 20 de ani, iar fiecare stat a atribuit diferite misiuni.

> In Belgia, Politia Locala se ocupa cu inspectarea cartierelor, diverse interventii, asistarea victimelor, cercetarea anchetelor locale si mentinerea ordinii publice.

> In Italia, Polizia Municipale asigura siguranta publica, dar poate sa dirijeze si circulatia in orele de varf.

> De asemenea, poate efectua controale in domeniile comercial sau ecologico-ambiental, asigura protectia civila si poate primi plangeri penale. Fortele politiei municipale sunt implicate si in respectarea regulilor si ordinii publice in campaniile electorale.

> In Franta, este organizata de primarul fiecarei localitati, cu acordul procurorului republicii si are ca principale atributii asigurarea linistii publice, asigurarea sigurantei cetatenilor si vegheaza la respectarea curateniei orasului.

Fiecare primar cu ideile lui

Cu ce se ocupa Politia Comunitara prin tara

Mica armata. Fiecare primar a dat frau liber imaginatiei in ceea ce priveste rostul si rolul fortelor de ordine locale. Constanta, unul dintre cele mai mari orase din tara, nu are Politie Comunitara pentru ca nu vrea primarul Radu Mazare. In primul rand pentru ca legea nu-l obliga si apoi pentru ca, asa cum s-a exprimat in mai multe randuri, „guvernarea portocalie da bani primarilor de aceeasi culoare, mie imi da zero lei”.

„Imi pare rau ca la aceasta ora la Constanta nu exista Politie Comunitara, acest lucru trebuia facut de mult timp si nu stiu de ce primarul Radu Mazare intarzie aplicarea ei”, ne-a spus prefectul Dan Culetu.

Tot din lipsa de fonduri, nici Mangalia nu are Politie Comunitara. Are insa Medgidia, municipiul in care, potrivit primarului Dumitru Moinescu, „cu politistii comunitari am reusit sa rezolvam o multime de probleme legate de infractionalitate, paza pietelor agroalimentare, unde existau destule furtisaguri, paza scolilor si  a gradinitelor”.

Primarul orasului Medgidia spune ca a infiintat Politia Comunitara fortat de imprejurari, pentru ca „fosta conducere a politiei era constransa de anturaj, fiind in complicitate cu golanii din oras,  iar acum cu noul sef colaboram foarte bine”. (Feri Predescu)

La Pascani, lectii de arte martiale

Seful Politiei Comunitare Pascani, Vasile Avasiloaiei, vrea ca subordonatii sai, 13 la numar, sa invete noi tehnici de aparare si lupta pentru a face fata infractorilor de pe strazile orasului. „Consider ca este necesara o astfel de pregatire a politistilor si voi apela la instructorii clubului de arte martiale Long Ho din Pascani. Am discutat cu presedintele clubului si in functie de bugetul pe care il vom primi in acest an de la primarie vom hotari pe ce perioada se va desfasura pregatirea”, a declarat Avasiloaiei. Daca vor ajunge la un acord, cei 13 politisti comunitari din municipiul Pascani vor invata Qwan Ki Do de la campioana mondiala Mirela Ancuta.

Seful politistilor comuni-tari vrea macar opt pistoale, jumatate cu gloante si jumatate cu gloante din cauciuc. Pe langa armament, politistii comunitari din Pascani mai vor sase statii radio si un autoturism Logan, ca sa nu mai fie nevoiti sa mearga in misiune cu masinile personale, mai ales ca nu li se deconteaza sumele cheltuite. (Ovidiu Enache)

520 de politisti comunitari la Iasi

De la 1 martie 2006, Iasiul a primit un martisor, respectiv Politia Comunitara, structura aflata in subordinea primariei. Ordinea publica este mentinu-ta in prezent de 520 de politisti. De la infiintarea serviciului, 40 de politisti si-au dat demisia, fiind angajati alti 50 intre timp pentru ca structura initiala sa nu aiba de suferit. „Unii s-au angajat in alta parte, altii se aflau in incompatibilitate pentru ca erau administratori ai unor firme”, a explicat Alexandru Hordila, directorul executiv al Politiei Comunitare Iasi. „Noi asiguram ordinea si la marile evenimente din Iasi, cum ar fi targurile, Zilele Iasiului, Revelionul sau meciurile de fotbal ale Politehnicii”, a mai spus Hordila. (Andreea Archip)

Prima data la Cluj

Clujenii au fost primii romani care au avut o politie a primariei. Proiectul-pilot a fost lansat in iulie 2005, la Cluj, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca, Raimonda Boian: „Avem 155 de politisti comunitari, care isi desfasoara activitatea impreu-na cu zece politisti de la Politia Municipiului Cluj-Napoca, cinci de la Rutiera si cinci de la Ordine publica si inspectie comerciala”, a mai spus Boian. Potrivit acesteia, cele mai vizibile rezultate ale politistilor comunitari sunt cele legate de trafic.

„Prin prezenta constanta a politistilor primariei s-a reusit fluidizarea zonelor mai aglomerate ale orasului, cum ar fi strazile Motilor, Napoca, Avram Iancu, pietele Lucian Blaga, Unirii sau Mihai Viteazul”, a explicat Boian. Alte acti-vitati se refera la controlul pietelor, respectiv in domeniul constructiilor. (Raluca Crisan)

Calare prin Alba Iulia, in haine medievale

Politia Comunitara din Alba Iulia se anunta  cea mai spectaculoasa din tara, cel putin in privinta modului in care va pazi zona istorica a orasului, in special perimetrul Cetatii. Politistii comunitari care vor pazi aceasta zona vor fi imbracati in haine medievale si vor exista atat patrule pedestre, cat si calare.

Infiintarea patrulei calare este un proiect mai vechi al Primariei Alba Iulia, dar acum se trece la fapte concrete, seful Politiei Comunitare din Alba Iulia, Adrian Radu, aflandu-se in aceasta perioada in Moldova pentru a alege sase-opt cai din cei „pensionati” de Ministerul Administratiei si Internelor. Oricum, primaria mai are o intelegere, care este ceva mai veche, cu cativa localnici din Mircesti, localitate apartinatoare municipiului, care s-au aratat dispusi sa vina cu caii lor si sa se angajeze ca politisti calare.

Corpul de garda care se va ocupa de paza Cetatii si a zonei istorice va avea 22-23 de oameni, conform estimarilor facute pana in prezent. Acesta va fi compus din calareti, dar si din politisti care vor lua „la picior” zona, toti avand in comun faptul ca se vor imbraca in haine de epoca. S-a stabilit deja si locul unde va fi amenajat Corpul de garda. Sub Poarta a IV-a a Cetatii de tip Vauban,  care va fi  chiar „cartierul general” al politistilor „medievali”.

„Aceasta patrula va avea un dublu rol. Unul de paza, dar si de completare a scenografiei deja existente prin Garda traseului celor trei fortificatii. Calaretii vor purta uniforme militare inspirate din secolul al XVIII-lea, in ton cu acelea ale colegilor pedestri. (...) In curand, atmosfera de burg medieval, de fosta capitala a Transilvaniei, va fi redata Alba Iuliei”, a declarat Adrian Radu. Purtatorul de cuvant al Politiei Comunitare Alba Iulia, Marius Ardelean, estimeaza ca patrula isi va incepe activitatea in primavara.

Intrebat de ce s-a luat decizia infiintarii unei astfel de patrule la Alba Iulia, Marius Ardelean a preferat sa citeze cuvintele unui om mult mai experimentat in organizarea si conducerea unei Politii Comunitare.

„Pierre Giuseppe Rossi, seful Politiei Comunitare din Alessandria, oras italian infratit cu Alba Iulia, a spus recent, intr-un interviu, ca Politia Locala trebuie sa fie ca apa, adica sa ia forma vasului in care este pusa. El a mai aratat ca Politia Comunitara trebuie sa se adapteze specificului orasu-lui in care isi desfasoara acti-vitatea. Noi am considerat ca la Alba Iulia, fiind un burg medieval, era firesc sa aiba politistii comunitari  uniformele specifice secolului XVIII, cel putin in zona istorica”, a declarat purtatorul de cuvant al Politiei Comunitare Alba Iulia. (Mihaela Moraru)