România. Exportând medicamente ieftine și importând produse costisitoare, România se confruntă cu un deficit semnificativ în comerțul internațional cu produse farmaceutice. Pentru a reduce dependența de importuri și pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor, specialiștii din domeniu subliniază că este esențial să crească producția internă și să fie reformată politica de prețuri.

Nivel record pentru exporturile de medicamente

În primele patru luni ale anului 2024, exporturile de medicamente din România au atins un nivel record, totalizând 679,9 milioane euro, ceea ce reprezintă o creștere impresionantă de 71,3% față de perioada similară din anul trecut, conform statisticilor Institutului Național de Statistică (INS). În contrast, importurile de medicamente au fost semnificativ mai mari, atingând 2,071 miliarde euro, ceea ce a generat un deficit comercial de 1,39 miliarde euro, echivalent cu 14,9% din deficitul comercial total al țării, potrivit informațiilor furnizate de 360medical.

Această creștere marcantă a exporturilor de produse farmaceutice reflectă cea mai rapidă expansiune din ultimii ani pentru sectorul medical și farmaceutic din România. În mod special, luna aprilie a fost remarcabilă, cu un nivel-record lunar al exporturilor de 221,3 milioane euro, de peste două ori mai mult decât valoarea exporturilor înregistrate în aceeași lună a anului trecut.

De ce sunt atât de multe exporturi de medicamente

Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), subliniază că recordul înregistrat la exporturile de medicamente din România poate fi parțial explicat prin fenomenul exportului paralel. Potrivit declarațiilor oferite de acesta publicației Adevărul, exporturile nu se referă doar la medicamentele produse intern, ci includ și produse farmaceutice importate și reexportate în cadrul comerțului intracomunitar.

Această practică contribuie semnificativ la creșterea cifrelor exporturilor, având în vedere că producția internă românească nu este suficient de mare pentru a justifica întregul volum de exporturi raportate.

În plus, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, oferă o altă explicație pentru această performanță record. El observă că întârzierea plăților de către statul român pentru medicamente poate forța producătorii să caute soluții alternative pentru a-și menține afacerile viabile.

Lipsa de lichidități și întârzierea în achitarea facturilor îi determină pe furnizori să se orienteze către piețele externe pentru a compensa deficitul de venituri, ceea ce contribuie și el la creșterea exporturilor de medicamente.

Țara noastră importă cantități mari de produse farmaceutice, inclusiv inovative, mult mai scumpe

În primele patru luni ale anului 2024, România a importat produse medicale și farmaceutice în valoare de 2,071 miliarde euro, ceea ce a condus la un deficit comercial de 1,39 miliarde euro în acest sector, reprezentând 14,9% din deficitul comercial total al țării.

Această expansiune a deficitului este strâns legată de creșterea continuă a pieței farmaceutice interne, majoritar acoperită prin importuri. De asemenea, în 2023, piața farmaceutică românească a înregistrat o creștere de 16%, depășind 6 miliarde euro, reflectând astfel o cerere internă în expansiune care nu este pe deplin acoperită de producția locală.

„Deficitul balanței comerciale pe medicamente este foarte mare și acest lucru se datorează faptului că România nu este capabilă în acest moment să producă așa numitele medicamente inovatoare, protejate prin brevete, care reprezintă rodul cercetării științifice al producătorilor medicamentelor respective. Acestea sunt medicamente unice, salvatoare de vieți, pentru care nu există alternativă, de aceea nevoia pentru ele este foarte mare”, a mai spus Dan Zaharescu pentru sursa citată anterior.

Criza medicamentelor ieftine

În ultimii cinci ani, numărul medicamentelor generice disponibile pe piața românească a scăzut dramatic, de la aproape 4.000 la aproximativ 2.200. Această reducere semnificativă se explică prin creșterea costurilor materiilor prime și energiei, în timp ce prețul medicamentelor generice, reglementat de stat, a rămas constant. Producătorii nu au putut ajusta prețurile în funcție de creșterile de costuri, ceea ce a dus la retragerea de pe piață a unor medicamente generice mai ieftine.

În pofida acestor dificultăți, autoritățile au început să implementeze măsuri pentru a combate dispariția medicamentelor generice. Anul trecut, s-au realizat ajustări minore ale prețurilor pentru medicamentele generice foarte ieftine, iar taxa clawback a fost uniformizată la 15% pentru toate medicamentele generice, în încercarea de a menține aceste produse pe piață. Aceste măsuri au avut un impact pozitiv, împiedicând dispariția suplimentară a medicamentelor generice.

În ciuda acestor intervenții, medicamentele generice rămân cele mai vulnerabile la fluctuațiile economice și reglementările de preț. Problemele persistente în sectorul farmaceutic indică faptul că, deși măsurile recente au ajutat, există încă provocări semnificative care afectează disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor generice în România.