Anul trecut, România a fost vizată de mai multe acțiuni de sabotaj specifice tehnicilor hibride rusești. DIICOT avertizează că scopul acestor atacuri este acela de a testa vigilența țărilor NATO și că multe dintre situații sunt dificil de identificat de către autorități. O altă problemă o reprezintă numărul tot mai mare de simpatizanți ai Statului Islamic.

DIICOT a transmis că zeci de operațiunile hibride au fost comise în utlimii ani, cel mai probabil de Rusia, pe teritoriile mai multor state europene.

50 de incidente în ultimii doi ani

"Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene, au fost vizate de diferite acţiuni de 'sabotaj', specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federaţiei Ruse.

Începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa. Au fost cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică", a dezvăluit instituția.

Conform DIICOT, Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride.

În cele mai multe cazuri nu au existat victime, dar DIICOT spune evitarea acestora nu este o prioritate pentru serviciile de informaţii ruse.

Noile tactici ale rușilor

Instituția a arătat și care sunt noile tactici ale Federație Ruse, care nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost.

"Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari", se precizează în comunicat.

Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale", explică DIICOT.

Susținătorii Statului Islamic, tot mai numeroși

Procurorii au mai transmis că, în acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut, dar că în țară operează diverși susținători ai unor organizaţii teroriste, în special ai Statul Islamic.

"Ameninţarea teroristă este corelată cu evoluţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi.

Susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare.

În continuare, radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic)", mai spun procurorii.

"Lone wolf terrorist"

DIICOT a mai explicat că atacatorii singulari, izolaţi ("lone wolf terrorist"), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste.

"Utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat, prevenit şi contracarat de către autorităţi", se mai arată în raportul de activitate.

Anul trecut, DIICOT a avut de soluţionat anul trecut 94 de cauze care priveau infracţiuni de terorism, dintre care patru dosare au fost transmise în instanţă, cu 15 inculpaţi trimişi în judecată.