În urmă cu șase ani, pe 26 septembrie 2012, electricianul Dumitru Valentin Ivan își pierdea viața într-un accident de muncă, în timpul unei intervenții la o linie electrică aeriană din cartierul bucureștean Străulești. El era angajatul SC Servicii Energetice Muntenia SA, iar lucrarea avea ca beneficiar SC ENEL Distribuție Muntenia SA, care era proprietarul liniei electrice. Prin procesul verbal de cercetare al evenimentului produs în data de 26.09.2012 încheiat sub nr. 65443/10.12.2012 de către ITM București, a fost constatată drept cauză de producere a evenimentului: „contactul victimei (atingere directă) cu rețeaua trifazată de distribuție sub tensiune, în condițiile neasigurării integrale a normelor de protecție colectivă”.

Moștenitorii decedatului s-au adresat justiției, invocând mai multe prevederi din Instrucțiunile Tehnice Interne SSM și articole de legi, printre care dispozițiile art. 253 Noul Cod civil, unde este reglementată posibilitatea reparării chiar și a prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge „…(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile … ”.

 

Autorizare la două luni după fatalitate

La o studiere mai atentă a Procesului Verbal de cercetare a evenimentului, la rubrica Date de identificare a angajatorului se poate observa faptul că SC Servicii Evergetice Muntenia SA este titular al Autorizației de funcționare din punct de vedere al sănătății și securității în muncă începând cu data de 23.11.2012. (fila 2 din procesul verbal de cercetare), adică abia după două luni de la data producerii accidentului mortal, deși această obligație trebuia îndeplinită înainte de începerea activității societății la sediul social, punct de lucru sau în alte sedii secundare.

 

Hibele notorii

În acțiunea din instanță, avocații familiei decedatului au arătat că „inacțiunea sau omisiunea din partea societății angajatoare în ceea ce privește luarea măsurilor necesare pentru siguranța, securitatea și sănătatea la locul de muncă a angajaților săi, a condus la punerea în pericol a vieții angajaților, soldându-se în final cu moartea victimei Ivan Dumitru Valentin”. Apărătorii au mai arătat că „sunt de notorietate «hibele» sistemului de securitate obligatoriu în raporturile de muncă în cazul acestei societăți, din cauza acestui sistem precar dar și a neîndeplinirii obligațiilor legale în materia securității raporturilor de muncă, producându-se numeroase alte incidente soldate cu vieți ale angajaților (…) Rata victimelor în raport cu natura obiectului de activitate al societăților, cu măsurile și metodele de prevenție care puteau și trebuiau luate de către angajator, este foarte mare – 6 accidente de muncă mortale înregistrate în decursul unui an. Cu titlu de exemplu comparativ al gravității situației învederate, o simplă observare a statisticilor Ministerului Apărării arată cel puțin că misiunea de militar al Armatei Române în Afganistan nu presupune riscuri atât de mari, precum calitatea de salariat în cadrul SC Servicii Energetice Muntenia SA și SC ENEL Distribuție Muntenia SA”.

 

Traseul accidentat din justiția română

În prezent, la mai bine de șase ani de la accident, dosarul civil se află pe rolul Tribunalului București Secția aVI-a Civilă, 34705/3/2015*, având următorul termen pe 31 octombrie. Dosarul se judecă de către o secție civilă, deși competentă este secția conflicte de muncă și asigurari sociale… Prima dată acțiunea a fost înregistrată pe rolul Secției aV-a Civilă, iar, fără niciun temei legal, susțin avocații părții vătămate, a fost declinată competența către Secția aVI-a tot Civilă, probabil pentru a judeca Oana Maria Dumitrescucare din august a fost promovată la CSM. „Dna Dumitrescu a solicitat să timbrăm acțiunea în daune morale (care potrivit legii este scutită de la plata taxei de timbru) la valoare. Reclamanții au solicitat reexaminarea taxei de timbru și astfel s-a putut judeca”, a declarat, pentru Evenimentul zilei, avocatul Georgiana Din.

 

Hop și suspendare

În 2016, judecătorul Dumitrescu a înțeles să suspende cauza atât față de servicii energetice Muntenia S.A. – SEM (angajator) cât și față de Enel Distribuție Muntenia SA. Pentru SEM deoarece se afla în procedură insolvenței deși exista temei legal care interzice suspendarea. Potrivit alin. 2 al articolului 75 din legea 85/2014 „nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. 1) acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului”. Iar potrivit ali. 3) „nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii”.

Iar față de ENEL – În temeiul art. 413 alineat 1 punctul 2 cod procedură civilă a suspendat judecarea cererii formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâta Enel Distribuție Muntenia SA până la soluționarea cauzei penale ce face obiectul dosarului 14452/P/2012, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București. Deși ENEL nu este parte în procesul penal!!! „Suspendarea a fost nelegală – în primul rând s-au încalcat temeiurile de drept, în al doilea rând nu se poate suspenda o cauză pentru două temeiuri diferite în același timp. Pe calea recursului împotriva suspendării la Curtea de Apel s-a desființat în parte încheierea și s-a permis continuarea judecății împotriva ENEL. La data de 25.10.2017, instanța decade reclamanții din dreptul a solicita proba cu înscrisuri , deși proba cu înscrisuri a fost solicitată prin acțiunea introductivă”, explică Georgiana Din.

 

Alt complet, același nărav

La termenul din 19 septembrie s-a schimbat completul de judecată și în prezent judecă dna Dunca Gabi Gabriela – care de asemenea a respins cererea de completare a probatoriului depusă la acest termen de judecată, considerând ca înscrisurile solicitate nefiind concludente, pertinente și utile cauzei. A respins proba cu înscrisuri deși la dosarul cauzei există două rapoarte de expertiză grafoscopică care concluzionează că două înscrisuri depuse de ENEL au fost fabricate special pentru instanță pentru a înlătura atragerea răpspunderii. De asemenea, orice înscris care ar putea dovedi culpa Enel a fost respins.

 

Electricienii care tăiau frunze

În privința martorilor, au fost audiați doar cei care au mințit, au declarat faptul că stâlpul cu pricina nu făcea parte din zona de lucru, că de fapt lucrarea presupunea tăiere de frunziș și nu înlocuirea de cleme și branșamente. Ba s-a susținut că victima a urmărit să se sinucidă. Pentru ceilalți martori, instanța a apreciat că urmează să discute utilitatea acestei probe după depunerea expertizelor.

 

Un accident de muncă mortal la trei săptămâni

 

Președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Muncă (AVAM), avocatul Georgiana Din, ne-a vorbit despre corupția, traficul de influență și nerespectarea legilor de către angajatori care duc la sărăcia și lipsa de speranță a copiilor și familiilor victimelor.

– EVZ: Îi reprezentați uneori în instanță pe urmașii victimelor accidentelor de muncă produse din neglijența angajatorilor. Cele mai multe persoane care au avut de suferit ca urmare a neluării măsurilor corespunzătoare de protecție a muncii s-au înregistrat în domeniul energetic. Cât de des are loc un asemenea incident și care ar fi cauzele?

– Georgiana Din: Da. AVAM s-a înființat și activează în scopul apărării intereselor victimelor accidentelor de muncă în domeniul execuțiilor din rețelele energetice. Necesitatea acestei asociații este generată ca urmare a numeroaselor cazuri grave datorate unor neglijențe și nerespectări în domeniul măsurilor de protecție a muncii.

Mai mult, acest gen de accidente cooptează adeseori și persoane colaterale, care pot să nu aibă nicio legatură cu lucrarea respectivă. Consencințele acestor accidente, în majoritatea cazurilor soldate cu decese, face ca în multe situații să se creeze o luptă acerbă pentru mistificarea realității. Acest fapt se naște din valoarea foarte mare a unor răspunderi morale, dar și materiale. Pentru a se ascunde adevărul se procedează la orice acțiuni ilegale prin corupție, la influențarea unor persoane cu roluri importante aflate în posturi cheie și aplicarea unor sisteme de forță cu scop de intimidare asupra celor ce știu adevărul, martorii. În scopul de a se evita implicarea unor persoane cu răspundere directă în caz, se ajunge la un sistem de corupție mafiotică având în esență ca scop mita sau promovarea în funcții. În aceste cazuri, ca primă fază, este crearea motivelor de tergiversare dusă la limite. Neglijența, interesele meschine, chiar furtul mascat sunt uneltele acestor practici ce ades provin din lăcomie, lipsa de umanitate, cinste, din falsuri, cinism. Incidentele sunt dese, cu o frecvență de un accident mortal la trei săptămâni, din sursele celor ce lucrează în domeniu.

Este de evidențiat faptul că neluarea unor măsuri de protecție duce la obținerea unor economii financiare care pentru victime produc necaz și sărăcie, iar pentru alții beneficii ilicite. Aici intervine și scopul principal de prelungire fără limită a duratei procesului, deoarece timpul poate crea uitarea unor fapte, dispariția celor ce cunoșteau adevărul.

 

Zgârcenia care duce la moarte

– Îmi puteți spune despre un caz concret în care întâmpinați ostilitate din partea companiei de electricitate? Cu ce probleme v-ați confruntat în timpul procesului?

– Cazul minorilor I.I. și I.M. împotriva Enel Distribuție Muntenia SA, dosar nr. 34705/3/2015* de la Tribunalul București Secția VI) – copii rămași orfani de tată deoarece acesta a fost accidentat mortal nefiindu-i asigurat echipamentul de protecție la locul de muncă. Fapt real, concludent și dovedit, însă cei vinovați, în lașitatea lor, fug de răspundere prin minciuni, documente întocmite în fals și depuse în fața instanței, timorarea și influențarea martorilor.

Mai e cazul Burghiu Lucia împotriva Electromontaj S.A. care a depășit aproape un deceniu de anchetă fără a se ajunge la o concluzie definitivă, deși faptele sunt cunoscute. Se folosesc tot felul de tertipuri și influențe pentru a se tărăgăna soluționarea definitivă. Au fost inutile și acțiunile sociale precum greva foamei. O dovadă că traficul de influență este în plină floare încă.

Anii trec, dosarele cresc în grosime, dar tot așa se îngroașă și indiferența sau nepăsarea ce duc la mutilarea sau dispariția unor dovezi și chiar a unor oameni. Apariția de dovezi false, care amplasează chiar și locul unde s-a petrecut fapta, ori avansarea unor factori implicați în cauză în funcții care pot influența soluția cazului respectiv.

Toate aceste manevre se fac în timp ce vinovații petrec în voioșie și cârdășie, iar victimele își duc cu greu durerea, necazul și speranța. Ce fac în acest timp cei care au răspunderea aplicării legilor în țară? Stimabilii noștri respectați și onorați judecători e timpul să soluționeze cu dreptate, rezonabil și nu prin scurgerea anilor ce duc la estomparea cazului. În repetate rânduri s-a încercat suspendarea judecării dosarului, deși temeiul legal invocat nu a fost tocmai unul legal, mărturiile mincioase nu au fost pedepsite de către onorata instanță, ci, mai mult, au fost tolerate și corectate indirect pentru obținerea unei mărturii ce ar conduce la schimbarea soluției.

 

Niciun ajutor

– Sunt companiile de electricitate, ai căror angajați au decedat ca urmare a nerespectării măsurilor de protecție a muncii, dispuse să-și recunoască vinovăția și să ajungă la o înțelegere cu familiile victimelor ? Fac ceva în acest sens ? Și dacă nu, care sunt cauzele ?

– Până în prezent nu se cunoaște niciun caz în care compania vinovată de accidentul de muncă să fi recunoscut. Din contră, companiile fac diferite eforturi susținute pentru a înlătura și cea mai mică culpă. Motivul ar fi să nu li se impute plata compensațiilor și răspunderea pentru neglijență.

– Acordă despăgubiri victimelor?

– Nu s-a semnalat până în prezent nicio companie de electricitate care să fi ajutat sau sprijinit financiar, sau cel puțin moral, familia unui accidentat financiar.

– Sunt obligate să schimbe normele de siguranță ?

– Potrivit legii, aceste companii ar trebui sancționate și obligate la luarea imediată a măsurilor de înlăturare a riscurilor de accidentare, pentru care există norme clare.

 

Cum se apără cele două societăți comerciale

Enel Distribuție Muntenia SA a solicitat în Întâmpinarea depusă la Tribunalul București respingerea cererii de chemare în judecată a familiei defunctului, cerând în același timp instanței să-i oblige pe reclamanți să achite taxa de timbre. „Reclamanții nu precizează care este rațiunea pentru care subscrisa, Enel Distribuție Muntenia SA trebuie să răspundă pentru decesul angajatului pârâtei SC Servicii Energetice Muntenia SA (…) subscrisa neavând o implicare cu privire la modul în care defunctul Ivan Dumitru Valentin era dotat cu echipament individual de protecție, dar mai ales nu poate fi ținută responsabilă cu privire la modalitatea în care defunctul Ivan Dumitru Valentin a decis să acționeze”, se mai arată în Întâmpinare.

La rândul său, SEM SA a cerut respingerea acțiunii familiei, susținând, în Întâmpinare, că „Ivan Dumitru Valentin a luat decizia, fără a solicita și primi aprobarea șefului de echipă, de a continua lucrarea de înlocuire; Ivan Dumitru Valentin a solicitat să fie urcat cu platforme auto-ridicătoare, ignorând procedurile în vigoare, fără să facă verificarea lipsei de tensiune, și fără să utilizeze mănușile electroizolante, a introdus mâinile între fazele rețelei de tensiune, provocând scurtcircuit între faze și s-a electrocutat”. Menționăm că cele două societății nu au răspuns, până la închiderea ediției, solicitării Evenimentului zilei de a-și spune punctul actual de vedere.

 

Victima Ivan Dumitru Valentin a lăsat în urmă o soție tânără, în vârstă de 33 ani și doi copii minori în vârstă de opt ani, respectiv trei ani și șapte luni. Cel mic a început să evite deliberat pe ceilalți copii, părând a fi respins de partenerii de joacă. Acesta a devenit retras, refuzând să comunice.