Decizie importantă luată, astăzi, de Guvernul României, în privința Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce vizează bani europeni.
Guvernul a decis, miercuri, să dea „undă verde” memorandumului prin care este mandatat Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene să negocieze forma actuală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Anunțul acestei decizii a fost făcut de premierul Florin Cîţu. Premierul a spus că le-a cerut să miniștrilor săi să se implice în aceste negocieri și să pună umărul la sprijinirea lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene.
Premierul a cerut ajutor pentru Cristian Ghinea
„Am avut o discuţie foarte bună despre PNRR. A fost aprobat astăzi memorandumul care mandatează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să negocieze forma pe care o avem astăzi a PNRR. S-au discutat, bineînţeles, paşii în perioada următoare. Am cerut miniştrilor să se implice direct în negocieri să îl ajute pe ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene pentru a ne asigura că proiectele importante pentru România vor fi incluse în forma finală a PNRR.” A declarat premierul Florin Cîțu.
În luna februarie, Comisia Europeană trimitea observații României pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență
În luna februarie, Comisia Europeană a trimis observaţii asupra unor componente ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis de țara noastră.
„Am primit observaţii de la Comisia Europeană asupra unor componente ale PNRR. Totodată am constatat că deşi în decembrie se afirma că nu au fost formulate observaţii asupra Planului, realitatea este că România nu a transmis de fapt un Plan ci doar nişte bucăţi. Un prim aspect pe care-l semnalează Comisia este absenţa formulării unor reforme foarte clare şi totodată faptul că acele părţi ce au fost transmise nu respectă cerinţele Regulamentului”, spunea secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marius Vasiliu.
Reprezentanţii MIPE au afirmau că, prin PNRR, va putea fi sprijinită dezvoltarea infrastructurii, asigurarea accesului egal la o educaţie de calitate, precum şi dezvoltarea programelor de tip „Şcoală după şcoală”.