România abuzează de muncitori cu salarii și condiții de lucru inferioare la fel cum și românii sunt abuzați în alte țări din Uniunea Europeană. În industria de carne, companiile angajează mii de migranți prin subcontractanți, agenții și cooperative false pe salarii cu până la 50% mai mici față de personalul angajat direct în aceleași fabrici.
În industria de carne europeană lucrează peste un milion de persoane, dintre care câteva mii sunt angajate în condiții precare de muncă prin intermediul subcontractanților și agențiilor, care se ocupă de asigurarea plății muncitorilor, programul de muncă, transportul acestora și cazare. România exploatează libera circulație a forței de muncă și aduce în țară, prin intermediul agențiilor, lucrători din țări precum Nepal și Sri Lanka.
Aceștia nu dețin un contract de muncă încheiat direct cu angajatorul, motiv pentru care nu beneficiază de aceleași drepturi ca ceilalți muncitori. Astfel, fabricile de carne sunt scutite de responsabilitate în ceea ce privește respectarea drepturilor la odihnă, plata orelor suplimentare şi răspunderea legală în cazul unor accidente de muncă.
„În România, exploatăm lucrătorii nepalezi în același mod în care românii sunt abuzați în altă parte”
O investigație realizată de The Guardian dezvăluie că persoanele care muncesc în condiții precare au de cele mai multe ori un program de lucru nedefinit și un fals statut de liber profesionist. De asemenea, muncitorii dețin contracte cu zero ore de muncă și nu beneficiază de concediu medical.
Lucrătorii spun că, din cauză că nu cunosc limba, nu pot să înțeleagă termenii contractelor și drepturile legale pe care le au. Ei au mai atras atenția că plătesc sume semnificative de bani pentru cazare în locuri supraaglomerate și sunt obligați să muncească o perioadă îndelungată până să primească primii bani.
„În România, exploatăm lucrătorii nepalezi în același mod în care românii sunt abuzați în altă parte”, a spus Nora Labo, care a lucrat pentru Uniunea Muncitorilor Independenți din Irlanda.
„Legislația UE e clară: tuturor muncitorilor angajați de agenții și sub-contractanți trebuie să li se garanteze aceleași drepturi ca și angajaților permanenți. Autoritățile naționale trebuie să aplice aceste reguli”, a atras atenția Nicolas Schmit, comisarul european al muncii și drepturilor sociale.
Ce se întâmplă cu forța de muncă din străinătate
Unul dintre cei mai mari exportatori europeni de carne, Olanda, cu vânzări de 8,8 miliarde de euro în anul 2020, are o forță de muncă în proporție de 90% constituită din imigranți, potrivit Inspectoratului Muncii. Majoritatea muncitorilor au contracte precare.
În Italia, peste 21.000 de oameni lucrează în industria cărnii astfel: peste 50% din forța de muncă în domeniul „sacrificării” și 25% se ocupă de procesarea cărnii. Aceștia sunt, în principiu, migranți din estul Europei, Balcani, Africa de Nord şi Centrală şi Asia de Est, angajați de cele mai multe ori prin intermediul cooperativelor de muncitori. Astfel de demersuri implică un cost cu 40% mai ieftin decât dacă muncitorii ar fi angajați direct, potrivit sindicatelor.
Cei mai frecvent căutați muncitori migranți provin din țări precum Ucraina, Belarus, Kazahstan, Vietnam, Filipine, Timorul de Est, Georgia, India, China și Armenia.