Disciplina bugetară care le va fi impusă statelor membre ale Uniunii Europene este un lucru bun, atâta timp cât regulile prea stricte nu ajung să sufoce economia fiecărei ţări, avertizează analiştii.

"Noi avem probleme cu modul în care ne construim bugetele şi cum cheltuim banul public", a declarat, pentru EVZ, economistul Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, disciplina bugetară pe care România şi-a asumat-o prin pactul fiscal convenit la summitul de la Bruxelles, nu este un lucru rău, însă va fi extrem de dificil de realizat.

În urma discuţiilor care au avut loc la Bruxelles, liderii europeni au ajuns la un acord de principiu privind asigurarea unei mai bune discipline fiscale şi bugetare la nivelul Uniunii Europene. Aceasta prevede inclusiv o ţintă de deficit structural de cel mult 0,5% din PIB, precum şi aprobarea bugetelor naţionale de către oficialii de la Bruxelles şi sancţionarea automată a ţă rilor care nu respectă regulile. Marea Britanie este singurul stat care a refuzat din start noile condiţii menite să aducă UE cu un pas mai aproape de o uniune fiscală şi bugetară.

Se pune capăt pomenilor electorale

Disciplina bugetară pe care România s-a angajat să o respecte ne ajută dintr-o anumită perspectivă: ne va scăpa de pomeni electorale, ne face mai atenţi la cum şi cât cheltuim şi ne va conferi ceva mai multă încredere în proiectele finanţate de autorităţi şi supervizate de la Bruxelles. "Ei bine, pentru noi cade cumva prost acest pact, în pragul unui an electoral. Sau s-ar putea să cadă bine, dacă se vor trezi politicienii şi vor încerca să se lupte între ei în an electoral pe programe economice rezonabile", a declarat şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, la RFI.

"Având în vedere nivelul scăzut al încasărilor fiscale, pentru noi consolidarea fiscală este dificilă, mai ales că perspectiva de creştere economică nu este îmbucurătoare. Ne va fi foarte greu să ajungem la un deficit structural de 0,5% fără a ne afunda în recesiune", a atras atenţia Dăianu. Potrivit acestuia, va trebui să ne creştem veniturile din taxe şi impozite şi să mărim considerabil gradul de absorbţie a fondurilor europene.

"Simpla semnare a acestui acord nu va aduce o schimbare în bine dacă zona euro nu se va calma, dacă sectorul bancar din Europa nu va reuşi să-şi amelioreze bilanţul, dacă creditarea nu va fi repornită", a declarat realist Dăianu. Şi "The Economist" a atras atenţia că 2012 va fi un an dificil, din cauza îngheţului creditării şi tăierii cheltuielilor bugetare.

SCUTIRE

România nu trebuie să participe la capitalizarea FMI

Liderii europeni au aprobat furnizarea către Fondul Monetar Internaţional a unor împrumuturi bilaterale în valoare de 200 de miliarde de euro, prin intermediul băncilor centrale, pentru susţinerea statelor afectate de criza datoriilor. Din această sumă, statele din afara zonei euro trebuie să acopere 50 de miliarde de euro.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că ţările care au un acord cu FMI nu trebuie să participe la capitalizarea Fondului. Oficialul a precizat că, deşi "nu ţipăm" că vrem să dăm bani, România ar fi capabilă să participe, nefiind "o ţară neputincioasă". "Nu vreau să gândiţi că România nu este în stare să participe la un efort solidar. Dacă ni s-ar cere, nu suntem o ţară neputincioasă, putem reacţiona", a declarat şeful statului, la finalul summitului de la Bruxelles.

ŞAH LA OPOZIŢIE

Modificarea Constituţiei, un cartof prea fierbinte pentru USL

Laura Ciobanu

Conform Acordului de guvernanţă fiscală a UE, noile reglementări trebuie introduse în legislaţiile naţionale ale statelor membre, "la nivel constituţional sau la un nivel echivalent". Asta înseamnă că, în România, subiectul modificării Constituţiei revine în forţă pe agenda internă şi va fi tema anului 2012, după ce, până ieri, fusese practic abandonat de toţi actorii politici .

Puterea, care a impus un deficit bugetar de 1,9% şi vorbeşte chiar despre deficit zero din 2013, a preluat deja subiectul. Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Bruxelles, că România trebuie să treacă în Constituţie, şi nu în alt act normativ, aceste prevederi.

"Nu putem fi credibili în ochii Bruxelles-ului decât în acest mod. Politicienii trebuie să fie foarte atenţi aici, nu ne putem juca cu revizuirea Constituţiei", a avertizat şeful statului, care intenţionează să organizeze săptămâna viitoare o întâlnire pe această temă cu partidele parlamentare.

La rândul său, premierul Emil Boc a lansat ieri un apel către liderii opoziţiei, Victor Ponta şi Crin Antonescu, să sprijine în Parlament modificarea Constituţiei. Prea puţin optimist, Boc i-a numit pe cei doi lideri "ultimii dinozauri populişti din UE".

O limitare strictă a deficitului bugetar nu avantajează USL, care îşi face campanie criticând îngheţarea salariilor şi pensiilor şi promiţând că va reglementa situaţia. Din acest moment, orice promisiune excesivă va fi taxată în plan intern ca fiind menită să destabilizeze poziţia României în UE şi chiar fragilul echilibru european atins prin acest acord. În plus, din aceleaşi motive, acest tip de discurs va avea un ecou nefavorabil şi în plan european.

Ponta îi dă înainte cu anticipatele

Pentru preşedintele PSD, Victor Ponta, acordul UE şi discuţia despre modificarea Constituţiei au reprezentat doar un prilej de a-şi relua două dintre ideile sale fixe: "alegerile anticipate" şi "trădătorii de la UNPR".

"Modificăm Constituţia, dar cu un alt Parlament şi după alegerile anticipate", a declarat el pentru HotNews. "Dacă vor modificarea Constituţiei, să facem alegeri anticipate cât mai rapid şi în martie să avem un nou Parlament. Nu putem să modificăm Constituţia cu un Parlament în care sunt trădători ca UNPR", susţine el. Ponta spune că este de acord cu limitarea deficitului prin Constituţie, dar dezaprobă faptul că Băsescu a angajat România fără o consultare internă.