România cere sprijinul NATO la Marea Neagră din cauza amenințărilor cu drone. Franța a reacționat în 24 de ore
- Nicolae Comănescu
- 16 octombrie 2026, 21:19
Atacuri Marea Neagră. Sursă foto: X
- România cere sprijinul NATO la Marea Neagră din cauza amenințărilor cu drone. Franța a reacționat în 24 de ore
- Contextul de securitate și noile provocări maritime
- Promptitudinea răspunsului francez și dialogul tehnic
- Paralelă cu criza dronelor de pe Dunăre
- Rolul programului SAFE și garanțiile de securitate
Securitatea spațiului maritim din regiunea Mării Negre a devenit din nou o prioritate pe agenda de apărare a României, pe fondul noilor riscuri generate de dronele aeriene și navale. În acest context, autoritățile de la București au solicitat sprijin direct din partea partenerilor din Alianța Nord-Atlantică. Reacția a fost extrem de rapidă, Franța oferindu-se să intervină la doar o zi după lansarea apelului, după cum a anunțat vineri șeful statului, Nicușor Dan.
România cere sprijinul NATO la Marea Neagră din cauza amenințărilor cu drone. Franța a reacționat în 24 de ore
Solicitarea de sprijin este concepută ca o măsură temporară, destinată să acopere vulnerabilitățile curente până când echipamentele militare comandate prin intermediul programului SAFE vor ajunge în țară și vor fi operaționalizate.
Primele demersuri concrete au fost deja demarate, echipele tehnice începând consultările pentru a evalua precis nevoile de dotare ale forțelor române la Marea Neagră. Aflat la Bruxelles cu ocazia participării la reuniunea Consiliului European, președintele a subliniat că apariția dronelor navale și aeriene reprezintă o provocare nouă și complexă pentru siguranța navigației din apropierea Litoralului românesc. În ciuda acestor provocări, șeful statului și-a exprimat încrederea că și alte națiuni aliate vor urma exemplul Franței și se vor alătura demersului de asistență.

Nicușor Dan. Sursă foto: Facebook
Contextul de securitate și noile provocări maritime
Evoluția riscurilor din bazinul Mării Negre a făcut obiectul unor analize aprofundate în cadrul summitului european de la Bruxelles. Discuțiile liderilor au vizat nu doar desfășurarea războiului din Ucraina, ci și ansamblul de amenințări hibride care vizează stabilitatea statelor aflate în regiune.
„Acum suntem exact în aceeași situație, o amenințare care nu exista anul trecut, pe navele care circulă în apropierea țărmului nostru”, a declarat Nicușor Dan.
Solicitarea adresată partenerilor externi urmărește protejarea rutelor maritime în intervalul necesar derulării contractelor de achiziții deja semnate.
„Am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le-am comandat pe SAFE vor veni în România”, a declarat șeful statului.
Promptitudinea răspunsului francez și dialogul tehnic
Dintre partenerii internaționali, Franța a fost prima țară care a concretizat disponibilitatea de a trimite tehnică militară și asistență. Dialogul bilateral a depășit faza intențiilor generale, trecând direct la identificarea soluțiilor specifice pentru teatrul de operațiuni maritim.
„Și deja am avut o discuție cu echipa tehnică a Franței, care s-au oferit să ne ajute cu echipamentele necesare și să înțeleagă mai bine care sunt necesitățile pe care le avem la Marea Neagră”, a spus Nicușor Dan.
Rapiditatea cu care s-a desfășurat acest schimb de mesaje reflectă nivelul ridicat al parteneriatului dintre cele două state.
„Aceeași solicitare, la care în 24 de ore deja Franța a răspuns, pentru că avem o relație foarte bună bilaterală și sunt convins că și alți aliați vor răspunde.”
Până în prezent, autoritățile nu au oferit detalii specifice privind tipul exact al echipamentelor franceze sau un calendar precis al sosirii acestora în România, accentul fiind pus pe stabilirea necesarului real în urma discuțiilor tehnice.
Paralelă cu criza dronelor de pe Dunăre
Pentru a explica logica din spatele acestei solicitări de asistență, președintele a făcut o comparație directă cu momentele în care dronele aeriene au creat incertitudini de securitate în zona de frontieră dunăreană. Și în acea situație, soluția a fost apelarea la sprijinul partenerilor pentru a asigura protecția spațiului național pe durata derulării procedurilor de achiziție.
„Din nou, eu cred că e important să facem paralela cu ce a fost acum câteva luni la drone aeriene pe Dunăre și ce se întâmplă acum cu drone aeriene și navale la Marea Neagră. În momentul acela, noi am mers către partenerii noștri, am spus: avem o comandă de echipament militar prin SAFE, acesta va veni într-un an și jumătate, doi ani și jumătate, conform contractelor pe care le-am semnat, vă rog, ajutați-ne”, a declarat Nicușor Dan.
Răspunsul din trecut al aliaților oferă un precedent favorabil pentru situația actuală de la Marea Neagră.
„Și au fost șase țări care ne-au ajutat, dacă-mi aduc aminte: Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Slovacia și Portugalia.”
Rolul programului SAFE și garanțiile de securitate
Mecanismul de asistență temporară este menit să acopere nevoile urgente ale României în perioada de tranziție, până când echipamentele achiziționate vor deveni pe deplin operaționale. Termenele contractuale estimate variază între un an și jumătate și doi ani și jumătate. Pe termen lung însă, consolidarea capacității de apărare se va baza pe derularea completă a programului SAFE.
„Și, bineînțeles, programul SAFE, care, în momentul în care contractele vor fi finalizate, va permite o protecție permanentă, definitivă, de data asta la Marea Neagră”, a declarat acesta.
În finalul intervenției sale, președintele a subliniat că solidaritatea aliată reprezintă pilonul central al securității naționale în fața oricăror provocări neprevăzute din regiune.
„Tot timpul sunt provocări noi. Din fericire, România are aliați, din fericire, România are o imagine bună, corectă, o relație bună, corectă cu aliații și, în situațiile de necesitate, avem ajutor de la ei”, a spus șeful statului.
În cadrul deplasării la Bruxelles, președintele a avut întrevederi de lucru cu mai mulți lideri internaționali și regionali, printre care premierul Bulgariei, secretarul general al NATO, președintele Franței și premierul Greciei.