Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) judecă astăzi diferendul româno-ucrainean referitor la delimitarea spaţiului maritim al Mării Negre. Miza este una mai mult decât tentantă: 12.000 de kilometri pătraţi care adăpostesc în adâncuri resurse energetice care ar scuti România de importuri de energie pentru următorii 18 ani.

Concret, din zona aflată în litigiu s-ar putea extrage 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol. Echipa României este condusă de Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de agent al României la Curtea de la Haga.

Litigiu de 40 de ani

Potrivit acestuia, diferendul datează încă din 1967, la doi ani de la preluarea puterii de către dictatorul Nicolae Ceauşescu. Procesul a durat până în 1987, iar apoi a fost reluat abia în 1998.

Potrivit Mediafax, Aurescu a subliniat în gaţa CIJ că prima parte a delimitării maritime dintre România şi Ucraina a fost deja realizată prin acorduri între România şi URSS, sub forma unor procese-verbale de demarcare a frontierei încheiate începând cu anul 1949.

Linia de delimitare merge, conform acestor acorduri, pe arcul de cerc din jurul Insulei Şerpilor, pe o rază de 12 mile marine, iar spaţiile maritime exterioare acestei frontiere aparţin României.

Ucraina, ca ţară succesoare a URSS la aceste acorduri, este obligată să le respecte, consideră Aurescu. Argumentul "Insula Şerpilor"

Deşi procesul nu implică revendicări teritoriale, România ar putea aduce în discuţie problema Insulei Şerpilor.

Insula este situată în Marea Neagră, la 45 de km de ţărmurile României şi Ucrainei. Ocupată de URSS la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, insula a fost cedată forţat de România în 1948. În prezent, teritoriul face parte din Raionului Chilia al regiunii Odessa din Ucraina.

Şi totuşi, ce legătură ale Insula Şerpilor cu procesul? România pretinde că insula nu este altceva decât "o stâncă în mare", motivând că nu are resurse proprii de apă. De cealaltă parte, Ucraina pretinde contrariul şi a populat insula, care în prezent are 155 de locuitori, dintre care 50 sunt militari.

Statul ucrainean susţine că Insulei Şerpilor trebuie să i se acorde platou continental şi zonă economică exclusivă în Marea Neagră. Insula se regăseşte pe suprafaţa maritimă de 12.000 de kilometri pătraţi aflată în litigiu. Citiţi şi: România se luptă la Haga pentru petrol Vom reveni cu amănunte.