România are o imagine mai bună în ochii investitorilor decât Ungaria. Majoritatea indicatorilor economici sunt în favoarea noastră.

Cum ar fi dacă cineva v-ar anunţa că urmează câţiva ani de criză, poate chiar mai răi decât aceia prin care tocmai am trecut? O perioadă de noi scăderi salariale, de creşteri exasperante de preţuri şi de posibilă depreciere a monedei naţionale faţă de euro, ceea ce vă va eroda puternic nivelul de trai. Aceasta este perspectiva care se derulează acum în faţa Ungariei, fosta vedetă a estului Europei, a cărei situaţie s-a înrăutăţit puternic în criză. Zilele trecute, situaţia sa a primit o confirmare oficială: ratingul ţării a fost coborât în categoria junk (gunoi- trad. engl.) de Moody's, una din cele mai importante agenţii de rating.

"Este normal ca Ungaria să fie penalizată, pentru că a luat măsuri împotriva a tot ceea ce înseamnă economie de piaţă", a comentat, pentru EVZ, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Doar doi ani de criză au fost suficienţi pentru ca raporturile dintre noi şi ţara vecină să se schimbe radical. Au fost cu folos toate eforturile făcute de români în ultimii doi ani? Aflăm aruncând o privire comparativă.

Cum au luat cele două ţări startul în criză

În 2008 - 2009, Ungaria era o ţară vedetă a estului Europei. Românii treceau graniţa ca să ia alimente mai ieftine din ţara vecină, iar asigurătorii noştri preferau să colaboreze cu service-urile din Ungaria pentru reparaţii, pentru că preţurile erau mai mici.

Între timp, situaţia s-a schimbat radical, iar decizia recentă a guvernului maghiar de a ridica taxa pe valoarea adăugată la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, de 27%, într-o încercare disperată de a aduce mai multe fonduri la buget, va spulbera definitiv mitul ţării mai ieftine de la vest.

Cum arată radiografia schimbării? În octombrie 2008, Ungaria semna un acord de finanţare cu FMI în valoare de 20 de miliarde de euro. România se hotăra să facă acest pas abia în martie 2009, după discuţii intense ale guvernanţilor şi după ce leul căzuse deja pradă unui atac speculativ puternic. Tot în 2008, două mari agenţii de rating, Fitch şi Standard&Poor's, reduseseră ratingul de ţară al României la categoria junk.

Ungaria era poziţionată de agenţii mult mai bine, deşi cel puţin unul din indicatorii economici ar fi trebuit să trezească îngrijorare: nivelul mare al datoriei publice, de circa 80% din PIB, de peste două ori mai ridicat decât al României.

2010, anul de cotitură

Anul trecut, în România se purtau lungi discuţii cu privire la austeritate, concedieri şi scăderi de salarii, deja implementate, la jumătatea lui 2010, concomitent cu o majorare de TVA cu 5 puncte. Tot atunci, ungurii au luat decizia de a întrerupe însă acordul cu FMI tocmai pentru că nu doreau măsuri de austeritate.

Au venit cu propriile soluţii, cele care le-au adus şi căderea. "Să naţionalizezi sistemul de pensii este un derapaj imens şi înseamnă să anulezi toată reforma clădită în ani de zile. În aceeaşi categorie se înscrie supraimpozitarea băncilor şi a retailului. Totodată, au lovit în bănci, asigurând un curs fix pentru forint/franc elvetian debitorilor în valută", a mai spus Ionuţ Dumitru.

Măsurile nu au adus nici jumătate din sumele scontate la buget. Ungaria a ajuns din nou la mâna FMI şi a Comisiei Europene şi va semna un nou acord. Totodată, a anunţat o creştere de TVA, de la 25% la 27%. "Vor avea un puseu inflaţionist care va afecta, fără îndoială, creşterea economică", consideră economistul Florin Cîţu. În opinia sa, "dacă vom menţine aceleaşi deficite mici, atunci noi şi Ungaria vom rămâne în categorii separate".

Anii viitori, când vor privi indicatorii economici ai celor două ţări, investitorii vor vedea că, în 2012, România ar putea avea o creştere de patru ori mai mare decât Ungaria, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Totodată, România are unul din cele mai mici niveluri de îndatorare publică din UE, şi de două ori mai redus decât cel al Ungariei. Fitch a luat decizia de a scoate România din categoria junk.

"Din cauza majorării taxei pe valoarea adăugată de la 25% la 27%, ungurii vor avea anul viitor un puseu inflaţionist, care va afecta, fără îndoială, şi creşterea economică." FLORIN CÎŢU, economist 80% era nivelul datoriei publice a Ungariei raportat la produsul intern brut al ţării, unul din cele mai mari din întreaga Uniune Europeană, imediat după cel al Greciei, Irlandei, Italiei şi Germaniei. În schimb, România are o datorie publică de circa 34% din PIB, de peste două ori mai mică

PERSPECTIVE

Cum va arăta economia Ungariei, anul viitor

Ungurii au cerut din nou sprijin financiar de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, care se va ridica , cel mai probabil, la 4 miliarde de euro, potrivit informaţiilor apărute în presă. Deşi se spune că va fi un acord de tip preventiv, mulţi analişti consideră că ţara va trage aceste fonduri, pentru că accesul său la finanţare externă este îngreunat, în prezent, de costurile mari. Creşterea TVA de la 25% la 27% va însemna, cel puţin pentru un an, o scumpire accentuată a produselor. În cazul României, o majorare a taxei pe valoarea adăugată cu 5 puncte procentuale a fost indexată aproape integral în inflaţie, ceea ce a condus la dublarea valorii indicelui, care a ajuns în mai 2011 la peste 8%.

În prezent, inflaţia se află însă la un nivel confortabil, de circa 3,5%, în interiorul ţintei anunţate de banca centrală pentru acest an, de 3% plus/minus un punct procentual. Una dintre cele mai mari lovituri pe care ar putea-o primi ungurii ar putea veni, însă, pe canalul cursului de schimb, în condiţiile în care populaţia maghiară este puternic îndatorată în valută. Numai în ultimele luni forintul s-a depreciat în raport cu euro cu circa 16%, ceea ce a crescut puternic ratele contractate de unguri de la bănci şi a erodat puternic puterea de cumpărare a acestora.

O scădere suplimentară a forintului va diminua si mai mult veniturile locuitorilor ţării vecine, ameninţate oricum de reduceri în 2012 şi care vor fi diminuate suplimentar de inflaţia accentuată.

Scăderea puterii de cumpărare înseamnă reducerea consumului, ceea ce afectează puternic economia. Disponibilizările care ar putea urma la nivelul aparatului bugetar ar putea conduce la agravarea acestei situaţii pentru ţara vecină.

AUTORITAR

Măsurile luate de guvernul Orban au transformat FIDESZ, formaţiunea sa, într-un partid-stat şi au şubrezit democraţia ungară

Paul Ciocoiu

Democraţia, şi nu doar economia, a avut de suferit în Ungaria în ultimul an şi jumătate, de când FIDESZ, partidul de dreapta al lui Viktor Orban, a preluat puterea. Sub sloganul "nu ne place acest regim", zeci de mii de unguri au protestat, la sfârşitul lunii trecute, în centrul Budapestei, faţă de politicile guvernului Orban pe care le consideră lipsite de transparenţă. Manifestaţia amplă a coincis cu cea de-a 55-a aniversare a revoltei antisovietice din 1956. "Vrem să arătăm că şi după 55 de ani putem să ne unim pentru drepturile noastre, pentru demo craţie", a declarat unul dintre manifestanţi.

Orban a reuşit ca, într-o perioadă foarte scurtă de timp, să-şi înstrăineze o mare parte din electoratul său printr-o serie de măsuri văzute de mulţi drept un atac la adresa democraţiei. Profitând de majoritatea absolută de care dispune în parlament, guvernul Orban a luat decizii care nu au făcut decât să consolideze puterea partidului-stat FIDESZ, diminuând prerogativele Curţii Constituţionale, ale Băncii Naţionale şi dizolvând Consiliul Fiscal, după ce această instituţie a emis mai multe avize negative faţă de măsurile executivului. Programul său de reintegrare pe piaţa muncii a celor apţi, care în prezent primesc ajutoare sociale, a fost asemuit de opoziţie şi de presă cu fostele lagăre naziste sau sovietice. "Până şi o molie conduce ţara mai bine decât tine", i-a reproşat lui Orban un cetăţean, în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri organizat în septembrie de ziarul "Blikk".

Critici din toate părţile

Pe plan extern, Orban nu a reuşit să irite doar FMI, ci şi Uniunea Europeană. Întreaga preşedinţie semestrială a UE, asigurată de Ungaria în perioada ianuarie- iulie 2011, s-a derulat sub tirul criticilor externe la adresa controversatei legi a presei propusă de executivul de dreapta şi aprobată în parlamentul în care dispune de o majoritate de două treimi. Sub presiunile externe, guvernul Orban a acceptat în final să amendeze legea, obligând un jurnalist să îşi dezvăluie sursa doar la cererea unui judecător şi asta numai în cazuri care vizează securitatea naţională sau siguranţa publică.

Un atac la adresa democraţiei a fost considerată şi noua Constituţie redactată de parlamentarii FIDESZ. Organizaţiile civice au acuzat guvernul că nici de data aceasta nu au fost consultate. Noua lege fundamentală a fost aspru criticată, în ţară şi în afară, pentru prevederile sale controversate care consolidează controlul partidului de guvernământ şi elimină echilibrul democratic. Contestatarii au mai criticat aspectele discriminatorii ale textului, exprimându-şi îngrijorarea faţă de necreştini, homosexuali sau chiar familiile monoparentale. Mai multe articole din Constituţie, cu referiri istorice, riscă să provoace tensiuni interetnice şi pot periclita relaţiile cu alte state, au mai avertizat criticii noii legi fundamentale.

PROTEST. Ungurii de rând îl compară pe Viktor Orban cu fostul lider comunist Matyas Rakosi, aliat al lui Iosif Stalin FOTO: AP

"Presa occidentală mă compară cu Vladimir Putin sau cu Aleksandr Lukaşenko." VIKTOR ORBAN, premierul Ungariei Citiţi şi:

• Ungaria, noua ţintă a agenţiilor de rating Moody's şi Standard & Poor's. Un acord cu FMI nu ajută Ungaria, în al 12-lea ceas
• Românii au acum motive să fie fericiţi că nu sunt unguri
• Viktor Orban, premierul care nu ştie ce vrea de la FMI