ROMÂNIA, văzută prin ANALIZELE Comisiei Europeane și FMI
Editura Evenimentul si Capital

ROMÂNIA, văzută prin ANALIZELE Comisiei Europeane și FMI

Autor: | | 1 Comentarii | 417 Vizualizari

România are o bună stabilitate macroeconomică și nu este amenințată de nicio criză, arată ultimele analize ale economiei românești realizate de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Dar care sunt principalele coordonate macroeconomice care arata soliditatea economiei românești?, se întreabă profesorul universitar dr. Dan Armeanu de la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de valori a ASE București

Și tot profesorul Armeanu, într-un studiu: In primul rand, cresterea economica in 2017 a fost una dintre cele mai mari din UE, a fost cea mai mare din ultimii zece ani inregistrata de tara noastra si a fost de 2,8 ori mai mare decat media inregistrata in zona euro si in UE. In anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atat in UE cat si in Romania, fiind maximul unui ciclu economic. Din 2018 ratele de crestere economica vor incetini insa se vor situa in continuare la valori semnificative. Conform raportului CE, cresterea economica in 2018 va fi de 4,5% si “va ramane robusta”. Mai mult, conform raportului "World Economic Outlook", FMI a revizuit in crestere, de la 4,4% la 5,1%, estimarile privind evolutia economiei romanesti in acest an. Conform acestui document referitor la perspectivele economiei globale, Romania va inregistra a doua cea mai mare crestere economica din UE dupa Malta.

Modelul european de crestere economica este considerat ca fiind sustenabil si presupune o structura in care consumul are o pondere medie de aproximativ 76-77% iar formarea bruta de capital fix de aproximativ 19-20%. In Romania, consumul are o pondere de aproximativ 77-78% iar formarea bruta de capital are o pondere de aproximativ 22%. Deci, Romania se situeaza din punct de vedere al structurii cresterii economice in media modelului european.

Din punct de vedere al dinamicii, in perioada 2014-2017 cresterea anuala a consumului s-a situat intre 4,7% si 10,1% iar ritmul de crestere a inregistrat de la un an la altul salturi de maxim 2,5 pp (in 2015 fata de 2014 a crescut cu 1,2 pp, in 2016 fata de 2015 cu 1,7 pp, in 2017 fata de 2016 cu 2,5 pp). Deci evolutia consumului a fost una progresiva, sustenabila, fara sa inregistreze derapaje semnificative iar, conform estimarilor CE, in acest an ritmul de crestere a consumului scade cu 5,2 pp fata de 2017.

Ani

2014

2015

2016

2017

Estimare CE, 2018

Estimare CE, 2019

Cresterea consumului privat (%)

4,7

5,9

7,6

10,1

4,9

4,2

Cresterea FBCF-investitiilor (%)

3,2

7,4

-2

4,7

7,4

6,9

Mai mult, ritmul mediu de crestere a consumului in perioada 2014-2018 este de 6,64%, fiind la aproximativ jumatate fata de cel din perioada pre-criza (2006-2007, 13,2%) cand consumul era exuberant.

Formarea bruta de capital fix si-a revenit, inregistrand o crestere substantiala in 2017, de 4,7%, dupa un declin de 2% in 2016 iar conform estimarilor CE in urmatorii doi ani cresterea investitiilor va fi semnificativa si se va situa in jurul cifrei de 7%.

In al doilea rand, perspectivele de crestere a economiei pe termen lung, reflectate in evolutia PIB potential sunt cu mult peste media europeana, fiind printre cele mai bune din UE. Rata de crestere a PIB potential a fost in 2017 (de 4,1% conform CE) dubla fata de media UE si media zonei euro. Mai mult, in 2018 rata de crestere a PIB potential creste la 4,3%, fiind cu mult peste cea inregistrata de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franta (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%).

In al treilea rand, excesul de cerere care arata gradul de incalzire a economiei si poate fi evaluat prin output-gap PIB se afla in limita de sustenabilitate de 1,5-2% utilizata de bancile centrale in politica monetara. In 2018, output gap-ul este evaluat de CE la o valoare de 1,4% din PIB-ul potential iar in 2019 la 1,1%, sub nivelul inregistrat de multe tari europene ca: Cehia (1,2% si 1,4%), Croatia (2,3% si 3,1%), Ungaria (2,4% si 2,3%), Polonia (1,5% si 1,5%), Olanda (1,1% si 1,8%), Lituania (2,7% si 2,2%), Letonia (2,1% si 2%), Cipru (2,3% si 3,3%), Spania (1,4% si 2,3%), Estonia (2,9% si 2,8%). Astfel, daca am lua in considerare opiniile conform carora economia romaneasca este supraincalzita, atunci aproape jumatate din UE este supraincalzita. Dar, tinand cont de estimarile unor institutii credibile, precum CE sau FMI atunci toate aceste ingrijorari privind incalzirea economiei sunt nejustificate.

In al patrulea rand, datoria publica, care exprima si sustenabilitatea politicilor publice, a scazut ca pondere in PIB in 2017 la 35% de la 37,4% in 2016, fiind la minimul ultimilor patru ani, a cincea cea mai scazuta datorie din UE, si la mai putin de jumatate din media europeana (82,5%). De asemenea, estimarile CE in ultimul raport au fost substantial rectificate fata de precedentul raport, de la valoarea de 39,1% la 35,3% in 2018 si de la 40,5% la 36,4% in 2019. In al cincilea rand, rata somajului in 2017 a fost de 4,9%, fiind la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, la aproape jumatate din media zonei euro (9,1%) si cu mult sub media UE (7,6%). De asemenea, estimarile CE arata ca economia romaneasca creeaza locuri de munca iar rata somajului scade in 2018 la 4,5% iar in 2019 la 4,4%.

Pagina 1 din 2
Tag-uri: românia, economie, fmi, ase



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate