Începând cu 1 ianuarie 2019, România a preluat președinția Consiliului UE, după 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Pe parcursul celor șase luni, România va conduce reuniunile şi va reprezenta Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii europene. De asemenea, pe plan internațional, Consiliul UE, prezidat de țara noastră, va dialoga cu partenerii externi.

Sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană“, România a programat deja sute de evenimente politice și culturale, până la finalul lunii iunie. Din decembrie 2018, țara noastră a luat în primire simbolic șefia instituției de la Austria, iar vizita președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, alături de Colegiul Comisarilor, pe 10 ianuarie, va marca preluarea președinției române și va deschide seria întrunirilor pe care România le va organiza.

 

Triourile europene

Șefia Consiliului se asigură prin rotație la fiecare 6 luni între statele membre ale UE, iar țara care deține președinția trebuie să conducă reuniunile la toate nivelurile în Consiliu și să asigure continuitatea lucrărilor UE. Statele colaborează în grupuri de trei, denumite „triouri”, stabilind obiective pe termen lung și o agendă comună. Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației.

Consiliul reprezintă guvernele tuturor statelor membre şi este format din miniştrii de resort sau secretarii de stat din fiecare ţară din UE. Țara care deține șefia asigură resursele necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului.

 

Dosare grele

Ministerul de Externe a transmis că România a preluat șefia Consiliului într-o perioadă decisivă pentru UE, în care se vor discuta dosare importante: procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021 - 2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore şi mesaje cu potenţial de dezinformare şi diviziune la nivel european. Președinția Consiliului oferă României oportunitatea de a stabili agenda UE, însă într-un mod imparțial. „Pe parcursul celor şase luni de mandat, România va urmări prin acţiunile sale consolidarea coeziunii şi unităţii europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil”, transmite MAE. Priorităţile preşedinţiei României au la bază patru piloni principali de acţiune: Europa convergenţei; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune. Primul pilon are în vedere dezvoltarea durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergenţă, ocupare şi drepturi sociale; inovarea şi digitalizarea; conectivitate, competitivitate şi pieţe. „Europa siguranţei” se referă la securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcţionarea spaţiului Schengen şi provocări curente. „Europa, actor global” se bazează pe promovarea politicii de extindere, prin acțiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de im - plementarea Strategiei Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii și prin implementarea angajamentelor globale ale UE. Ultimul pilon vizează solidaritatea, coeziunea, egalitatea de şanse şi justiţia socială; democraţia, libertatea şi respectarea demnităţii umane; combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului. România va promova și avansa dosarele UE în concordanță cu cei patru piloni.

 

Președinte – premier

În următoarele 6 luni, premierul Viorica Dăncilă va asigura președinția Consiliului UE. „Rolul de preşedinţie al Consiliului Uniunii Europene presupune gestionarea cu imparţialitate şi profesionalism a temelor aflate pe agendă”, spune premierul. Zilele trecute, șefa guvernului a spus că ar fi „nefiresc” ca președintele Klaus Iohannis să încerce să preia preşedinţia instituției. „Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută de primul ministru şi de către Guvern, este o regulă care trebuie respectată”, a spus Dăncilă. Premierul a mai declarat că ar fi benefic ca în următoarele șase luni să participe la întrunirile Consiliului European în locul lui Klaus Iohannis. „Preşedinţia rotativă, deci Guvernul României este cel care duce pe agenda Consiliului European subiectele de interes, este cel care este mediatorul imparţial şi facilitatorul de consens la nivel european”, a explicat premierul. Șeful statului a declarat de mai multe ori că Guvernul Dăncilă nu este pregătit de conducerea insituției europene, însă, cu scurt timp înainte de preluarea șefiei, Iohannis și-a schimbat părerea.

 

MAI, în acțiune

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că va organiza, în următoarele șase luni, în România, 20 de evenimente informale, dintre care două reuniuni la nivel ministerial, 9 reuniuni la nivel de înalţi funcţionari - directori şi şefi de agenţii şi 9 reuniuni la nivel de experţi. Prima întrunire va avea loc la Bucureşti, în intervalul 29-31 ianuarie, și va fi organizată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Tema este reprezentată de pregătirea la dezastre cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact major. Reuniunea Informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, la nivel de miniştri, va fi următorul eveniment şi se va desfăşura tot la Bucureşti, în perioada 7-8 februarie. MAI transmite că are ca priorități migraţia, gestionarea frontierelor externe şi consolidarea securităţii interne a Uniunii Europene.

 

Pe străzile Parisului

Preluarea președinției Consiliului UE se face, din decembrie, simbolic, pe toate planurile. Ambasadorul României în Franța, Luca Niculescu, a preluat simbolit ștafeta președinției Consiliului UE de la colegul său austriac Michael Linhart într-un mod inedit: printr-o plimbare, pe jos și pe trotinetă, pe străzile Parisului, prin care s-au descoperit reciproc. „L-am condus apoi pe Michael în expoziția numeroșilor artiști români de la Centrul Pompidou, i-am vorbit despre prietenia dintre Matisse și Pallady, despre Gherasim Luca și Victor Brauner, dar și despre contemporanii Ghenie, Cantor, Savu și Mureșan, ne-am oprit la atelierul lui Brâncuși și, trecând pe bulevardul Tour-Maubourg”, a spus ambasadorul. Plimbarea celor doi diplomați a început la ambasada Austriei și s-a terminat, după câteva ore de discuții la ambasada României.