România şi Ucraina au primit azi, din partea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (CIJ), o soluţie pentru un diferend istoric, rămas fără rezolvare din timpul Uniunii Sovietice (URSS) - delimitarea platoului continental din Marea Neagră.

Insula Şerpilor nu a fost considerată punct de bază în trasarea liniei de delimitare în Marea Neagră, deci, practic, nu a fost considerată "ţărm" al Ucrainei, aşa cum ceruse Kievul. Potrivit agentului României la Haga, Bogdan Aurescu, ţara noastră a câştigat, prin acest verdict, 80% din platforma continentală, adică 9.730 de kilometri pătraţi.

"Hotărârea pe care a pronunţat-o astăzi Curtea recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.730 de kmp, adică 79,34 % din zona în dispută cu Ucraina", a spus Aurescu.

Conform declaraţiilor acestuia, "zona conţine aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol".

"Este finalul unui diferend complicat ce a durat patru decenii. Linia obţinută este mai avantajoasă decât o soluţie ce ar fi putut obţinută prin negociere. Decizia Curţii confirmă munca echipei şi a strategiei pe care partea română a manifestat-o în faţa Curţii. Este un succes diplomatic, un succes al plicării dreptului internaţional", a încheiat agentul României la CIJ.

• Prin faptul că Insulei Şerpilor i se atribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 mile marine, practic, efectul juridic atribuit este cel al unei stânci. Ucraina susţinea că formaţiunea este o insulă şi cerea să aibă dreptul la mai mult de 12 mile marine.

De asemenea, întreaga lungime a ţărmului românesc a fost luată în considerare, în vreme ce, Ucrainei i-au fost recunoscute doar 700 de kilometri din lungimea totală a coastei. "Având în vedere că nu influenţează decizia, Curtea nu consideră necesar să se pronunţe asupra naturii formaţiunii", a declarat preşedinta CIJ, Rosalyn Higgins.

FOTO CIJ: DELIMITAREA FĂCUTĂ DE CURTEA INTERNAȚIONALĂ DE LA HAGA VEDEŢI AICI DOCUMENTUL OFICIAL

Miză economică Miza diferendului a fost în primul rând una economică: rezervele de 100 de miliarde de metri cubi de gaze şi peste 10 milioane de tone de petrol, estimate că s-ar afla în regiunea de 12.000 de kilometri pătraţi, asupra căreia România şi Ucraina au pretenţii concurente.

Practic, verdictul va permite „exploatarea hidrocarburilor din acea zonă a bazinului Mării Negre, blocate până în momentul unei decizii“, sublinia, în urmă cu câteva săptămâni, Bogdan Aurescu, agentul României la CIJ. Decizia propriu-zisă a instanţei de la Haga va stabili o linie unică de delimitare a platoului continental, prin indicarea coordonatelor geografice ale punctelor care o formează, latitudine şi longitudine.

REACŢII

Tăriceanu: "Ucraina va trebui să respecte decizia de la Haga dacă vrea să demonstreze că este o ţară europeană şi democratică. România va avea acces la resurse potenţiale, dar sunt rezervat în sensul că nu cred că acolo se află tot aurul negru din lume. România a pledat cu argumente istorice şi jurdice puternice şi cred că am făcut o figură mai mult decât onorabilă şi lăudabilă".

Băsescu: Acesta a rezumat decizia Curţii şi a subliniat că verdictul reprezintă "un mare succes al ţării noastre". Diaconescu: "Avem multe argumente să fim satisfăcuţi. Prin decizia de astăzi a CIJ, se stinge un litigiu ce durează de 34 de ani. Acum putem să ne concentrăm pe relaţii de bună vecinătate". În plus, ministrul de Externe al României a dat asigurări din Ungaria, că decizia Curţii Internaţionale de la Haga va fi respectată în totalitate.

Dan Petre: Contactat de evz.ro pentru a comenta verdictul Curţii de la Haga, analistul de politică externă Dan Petre a declarat că “decizia luată astăzi poate fi considerată o victorie a României, pentru că excluderea Insulei Şerpilor de pe lista punctelor de demarcaţie luate în considerare crează premisele unei normalităţi maritime între cele două ţări”. Puteţi citi pe larg reacţia lui Dan Petre aici.

România ar putea obţine 18 ani de independenţă energetică.

Decizia de azi este definitivă şi trebuie pusă în aplicare imediat de către ambele ţări. 40 de ani de dispute

• 1967-1987: România a negociat delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive cu URSS, fără succes.
• După destrămarea URSS, problema a intrat pe agenda bilaterală cu Ucraina.
• În 1997 s-a semnat un tratat între România şi Ucraina prin care ambele state "au reafirmat că frontiera existentă între ele este inviolabilă". România a semnat acest acord, ca o condiţie a aderării la NATO (care cerea României să aibă tratate încheiate cu toate ţările vecine). Cu toate acestea, ambele părţi au fost de acord că dacă nu se ajunge la nici un consens în următorii doi ani cu privire la frontiera maritimă, fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.
• Între 1998 şi 2004 s-au desfăşurat 34 de runde de negocieri - 24 la nivelul plenului delegaţiilor şi zece la nivel de experţi.
• Ritmul negocierilor a crescut foarte mult începând din 2001 (după acest moment având loc 16 runde la nivelul plenului delegaţiilor din totalul de 24 şi cele zece runde la nivel de experţi). Negocierile menţionate nu au condus la convenirea unei linii de delimitare reciproc acceptabile.
• Septembrie 2004: În lipsa progreselor, Bucureştiul şi Kievul au decis să recurgă la jurisdicţia CIJ.
• August 2005: România a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră. România a apelat la o astfel de sesizare unilaterală, după ce timp de şapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat în ceea ce priveste delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive, precum şi a statutului Insulei Şerpilor din Marea Neagră. Ucraina trebuia să-şi prezinte poziţia până la data de 19 mai 2006.
• Februarie 2007: Parlamentul Ucrainei a adoptat atribuirea denumirii de "satul Belai" ("Alb") aşezării umane din Insula Şerpilor.
• Decizia privind crearea unei localităţi în Insula Şerpilor a fost luată încă la 5 iulie 2006 de Consiliul regional Odessa.
• Septembrie 2008: Audierile şi pledoariile celor două părţi implicate. Echipa României a fost condusă de Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de agent al României la Curtea de la Haga.

Abordarea Ucrainei diferă faţă de cea a URSS

Potrivit Ministerului Român de Externe (MAE), metoda de delimitare propusă de Kiev are drept rezultat „o linie de delimitare care reflectă o pretenţie la o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă nejustificată, de două ori mai mare decât cea cerută de fosta URSS“.

Insula Şerpilor, transformată într-un simbol al disputei româno-urcainene, are şi un rol concret în litigiu. În vreme ce România susţine că insula este o stâncă, ce nu poate susţine viaţa economică, deci nu poate avea platou continental aferent, Ucraina susţine contrariul. Eforturile constante ale Kievului de „îmbunătăţire“ artificială a Insulei Şerpilor au fost însă respinse de MAE, care a precizat că acestea nu pot avea efecte juridice. „Ucraina şi-a asigurat retragerea“

În opinia analistului Iulian Chifu, „soluţia evidentă a CIJ va fi trasarea unei linii de delimitare la jumătatea distanţei între solicitarea României şi vechea solicitare a URSS“. Soluţia ar fi avantajoasă pentru România, în condiţiile în care ar avea acces la rezervele de hidrocarburi a căror cantitate a fost deocamdată doar estimată. „Ucraina şi-a construit însă o poziţie de retragere, va susţine că a reuşit să păstreze Insula Şerpilor“, apreciază Chifu, care a subliniat că presa de la Kiev a prezentat insula ca punct central al litigiului româno-ucrainean.

Oricare ar fi decizia CIJ - definitivă şi irevocabilă, atât România, cât şi Ucraina, prin cei doi miniştri de externe care s-au întâlnit luna trecută la Kiev, au subliniat că o vor respecta.

În cazul în care una dintre părţi ar refuza să aplice verdictul, cealaltă parte poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, care poate decide eventuale sancţiuni. Reacţii aprinse şi în Rusia

Procesul de la Haga dintre România şi Ucraina stârneşte reacţii aprinse şi în Rusia. Dacă până acum Occidentul a ţinut partea Kievului, în conflictul dintre Ucraina şi Rusia, în actuala dispută cu Bucureştiul, Vestul sprijină România.

Acest lucru nu reprezintă o surpriză, având în vedere că pentru Bruxelles România reprezintă Occidentul, susţin experţi ruşi, citaţi de Pravda.

Analiştii de la Kiev susţin că Ucraina are mari şanse să piardă procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie.

Juriul, format din 15 judecători Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, organul judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, este formată din 15 judecători care sunt aleşi de Adunarea generală a ONU, pentru un mandat de nouă ani. Printre ei nu pot fi doi cetăţeni ai aceluiaşi stat.

O treime dintre aceştia sunt însă schimbaţi o dată la trei ani, cu excepţia cazului în care judecătorii sunt implicaţi în rezolvarea unui caz, situaţie în care îşi continuă activitatea, chiar dacă mandatul lor a expirat.

O decizie valabilă în cadrul unui proces poate fi luată de minimum nouă judecători.

Curtea trebuie să fie reprezentativă, adică să reflecte în compoziţia sa structura Organizaţiei Naţiunilor Unite. Astfel că, numirea judecătorilor se face după următoarea schemă: