Români, ascunşi într-un spital din Roma

Români, ascunşi într-un spital din Roma

France Presse descrie viaţa celor doi emigranţi aciuaţi în secţia de oncologie a unei unităţi medicale dezafectate din capitala Italiei.

Scanere şi blocuri operatorii abandonate, pereţi juliţi de timp şi umezeală, mese de operaţie transformate dibaci în paturi, culoare întunecate ocupate din loc în loc de cărucioare, ca nişte fantome cu roţi. Doi români, Mirela şi Ovidiu, sunt printre cei 500 de oameni fără adăpost din Italia, fugăriţi lună de lună de forţele de ordine, care şi-au stabilit domiciliul în sălile reci şi părăsite ale unui spital oncologic dezafectat din Roma. În ciuda ameninţărilor cu expulzarea, imigranţii s-au grăbit să se instaleze cât mai comod în camere de gardă şi saloane, pe care le-au transformat în adevărate sufragerii şi bucătării. Porţile grele ale Policlinico, fost spital universitar al Romei, sunt închise cu grijă de oamenii care intră discret în curtea părăsită. Clădirea pavilionului de oncologie „Regina Elena“ a fost lăsată de izbelişte în 1997 şi ocupată ilegal din iunie anul trecut de cei fără adăpost. Înăuntru, pe uşile albe, plăcuţe decolorate indică numele unor medici cu renume sau afişează cu litere mari şi roşii destinaţia camerei - „mamografie“. La etaj, blocurile operatorii au rămas neocupate, spre deosebire de fostele rezerve şi saloane unde altădată zăceau bolnavii de cancer şi în care acum dorm liniştiţi alţi ocupanţi, descrie reporterul France Presse. Naufragiaţi în căutarea unei locuinţe Atunci când s-au instalat în camera 225, Ovidiu şi Mirela au îndepărtat tot ce le putea aminti de o incintă de spital. Apoi şi-au adus un pat, o comodă, o masă, un frigider, o imensă oglindă aurită şi plante agăţătoare. „Mai înainte am stat în altă clădire dezafectată, unde eram 11 într-o încăpere. Aici cel puţin avem o cameră numai a noastră, pe care o putem închide cu cheia. Sperăm într-un viitor mai bun, însă e foarte greu de găsit de lucru“, se plânge Mirela. Sufletul camerei este o căţeluşă adoptată de pe stradă, cu care împart tot ce au. Vecinii lor sunt o familie de columbieni aflaţi de 10 ani în Italia, a căror cameră este înveselită de pluşurile colorate ale bebeluşului lor de nouă luni. DE GARDĂ LA SPITAL

Vânaţi de autorităţi Însă nimic nu este lăsat la voia întâmplării în pavilionul oncologic, unde imigranţii fac curăţenie pe rând în camerele folosite la comun şi păzesc intrarea în clădire după un program stabilit, semnând chiar o condică cu orele de plecare şi sosire, „din motive de securitate“. Ei spun că vor rămâne uniţi şi atunci când forţele de ordine vor da buzna să-i scoată din spital. Până la municipalele din aprilie, când vor fi cu siguranţă vânaţi din nou, imigranţii fără adăpost vor să profite din plin de noile condiţii, pe paturile de spital.

Ne puteți urmări și pe Google News