Sociologul Dumitru Sandu afirma ca modul de aplicare a Programului de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei (ESSP) nu va da rezultate corecte.

EVZ a dezvaluit ieri ca Programul de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei (ESSP) are carente majore, care ar putea duce la obtinerea unei „fise medicale nationale” pesimiste si necorespunzatoare realitatii. Sociologii Ioan Marginean si Bogdan Voicu au declarat ca ESSP ar trebui impartit in doua componente: cercetare si preventie-mobilizare. Cei doi specialisti au mai sustinut ca partea de cercetare s-ar fi putut face cu doar 3 milioane de euro.

Prof. univ. dr. Dumitru Sandu explica astazi cum s-ar fi putut imbunatati ESSP si de ce modul in care a fost conceput acum de minister este eronat stiintific. 

„Informatia obtinuta are relevanta limitata”

EVZ: Ca sociolog, ce parere aveti despre Programul de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei? Dumitru Sandu: Programul initiat de Ministerul Sanatatii este necesar si util pentru populatia unei tari care are una dintre cele mai proaste stari de sanatate din Europa. Programul are doua functii. Prima este cea de prevenire a imbolnavirilor si de prevenire a agravarii afectiunilor la cei care sunt deja bolnavi, iar asta se poate face prin gratuitatea accesului la consult si gratuitatea folosirii laboratorului de analize. A doua functie este cea de evaluare a starii de sanatate. Aici sunt probleme!

Cum se face, in strainatate, un astfel de sondaj? Sunt zeci de tari care au sondaje la nivel national in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei. Putem invata o groaza de lucruri uitandu-ne la toata plaja de exemple. SUA fac sondaje de 40.000 de gospodarii (100.000 de persoane), o situatie asezata pentru o societate bogata. La cealalta extrema se afla tarile care lucreaza de putina vreme si apeleaza la esantioane. Polonia, de exemplu, lucreaza pe esantioane de 20.000 de persoane.

Cel mai bun model este insa cel al Angliei, care face sondaj pe 15.000 de persoane. Programul este foarte bun pe preventie si are probleme pe componenta de cercetare. Acest program nu este unul de evaluare a starii de sanatate a populatiei, ci un program care contribuie la prevenirea imbolnavirilor si agravarii starii de sanatate. Informatia care rezulta din acest exercitiu nu este inutila, dar numai pe ea nu se poate construi viabil.

Aceasta informatie este valida stiintific? Informatia pe care o obtine ministerul in baza programului este cu relevanta limitata, si eu spun ca exista o solutie mai buna. „Zeci de tari merg pe regula esantionului reprezentativ”

Sunt multe persoane decedate pe numele carora s-au trimis taloane. De asemenea, au avut loc multe schimbari de domiciliu. In plus, sunt deja opt judete care au raportat date incomplete, iar persoanele sub 40 de ani nu vin la analize. In baza acestor date, institutul de sanatate publica este obligat sa realizeze o riscograma colectiva. Este valida stiintific? Nu.

De ce? Cand se termina programul se trage o linie si se spune asa: au dat curs invitatiei pentru vizite medicale, sa zicem, 12 milioane de persoane. Pot sa fie 15 milioane de persoane, pot sa fie 10 milioane de persoane, avand in vedere problema cu returnarea taloanelor. Acestea - ca structura de varsta, sex, educatie, ocupatie, stil de viata, stare de sanatate - nu reprezinta populatia Romaniei in intregime. Pentru ca esantionul nu este ales corect? Nu este reprezentativ! Acesta este un esantion autoselectat, facut ca si cum populatia Romaniei ar fi formata doar din oameni bolnavi, care vor sa se duca la medic. Acei, sa spunem, zece milioane de oameni nu sunt nici total populatia Romaniei si nici nu reprezinta un esantion. Ei sunt un segment de populatie care satisface acest criteriu de a fi ingrijorata de starea proprie de sanatate. Sunt si bolnavi care spun: n-are rost! Pe aceia nu-i ia in calcul. Nu am esantion reprezentativ, nu am ponderi: cati la suta sunt bolnavi din total populatie. Toate astea se determina cu o marja de eroare mult mai mare decat prin esantion reprezentativ.

Explicati cum se face un esantion reprezentativ. Cea mai simpla regula zice asa: indiferent de cat de mare fac esantionul, ca il fac de 15.000 de persoane, ca englezii, ca il fac de 40.000 de persoane, ca americanii, respect regula de baza. Selectez subiectii in asa fel incat pentru fiecare dintre ei sa am determinata acea probabilitate de selectie. Daca eu nu stiu ce probabilitate are un individ pe care l-am extras din multimea mare a locuitorilor tarii pentru a participa la discutia cu mine, eu nu pot sa trag concluzii pe total populatie.

Ca eu sa trec de la esantion la aprecieri in legatura cu toata populatia, eu trebuie sa fac selectia in asa fel incat sa nu las participarea la evaluare la latitudinea celui cu care stau de vorba, cum se intampla acum, ci sa-mi rezulte dupa o procedura- standard. Zeci de tari, bogate, sarace, in tranzitie, fara tranzitie, merg pe acest drum.

„Sondajul nu se poate face peste noapte”

Care este marja de eroare la un esantion de 40.000 de persoane? Sub 1%.

Cum putea fi facuta mai bine aceasta cercetare? E bine sa nu incepi cu un esantion mare pentru care nu ai specialisti care sa faca munca in teren. As fi pornit pe un esantion mai restrans, de 30.000 de persoane, pe care sa le aleg asa cum spune meseria. Ca sa faci politica de stare de sanatate nu ai nevoie de informatie valida doar la nivel national, ai nevoie de informatie valida si pe niste subunitati teritoriale, unitati teritoriale, regiuni de dezvoltare, regiuni istorice, arii culturale. Sondajul asta nu se face peste noapte. Ce avem acum este bun, dar trebuie perfectionat.

IN BALANTA

Argumente pro si contra programului national de analize De apreciat:

1. mobilizeaza si ii ajuta pe oameni sa fie mai receptivi la o cultura medicala care presupune controale anuale

2. ajuta la prevenirea imbolnavirilor (aproape un sfert dintre romani au fost descoperiti cu risc de a face diabet) si la depistarea acestora din timp (cativa copii au fost diagnosticati cu leucemie)

3. pot fi descoperite boli rare, pentru ca sunt investigate multe persoane

4. neasiguratii au sansa de a-si face analizele gratuit

De contestat:

1. nu a fost conceput ca un program de evaluare continua (romanii vor face analize pe baza taloanelor doar pana la sfarsitul anului 2008)

2. sondajul MSP nu este reprezentativ la nivel national (rezultatele nu reflecta cu exactitate starea de sanatate a intregii populatii a Romaniei; va rezulta o riscograma mai pesimista, dar nu una care sa reprezinte realitatea)

3. daca riscograma nu este valida, banii de la Ministerul Sanatatii nu vor fi repartizati corect

4. sondajul facut de MSP costa mult (un esantion reprezentativ ar fi permis economii de milioane de euro, iar banii ar fi putut fi investiti in aparatura medicala noua sau in modernizarea spitalelor)

5. fiecare pacient face 3-4 analize de baza (hemoleucograma, colesterolemie, glicemie), desi s-ar fi putut face cel putin 10 (radiografii, electrocardiograma, endoscopie, RMN etc.)

6. analizele releva mai mult starea de sanatate imediata. Daca studiul ar fi delimitat cercetarea de preventie, romanii ar fi putut face analize mai complexe

Foto: Sorin Antonescu

MINISTRUL EUGEN NICOLAESCU:

„In politica este necontestat un rezultat de 50%·1” Ministrul Eugen Nicolaescu spune acum ca programul are ca scop doar preventia bolilor si ca ministerul nu urmareste sa faca o statistica nationala. La lansarea proiectului, dar si in scrisoarea trimisa fiecarui cetatean, ministrul se lauda acum un an ca va realiza „prima radiografie nationala a starii de sanatate a tuturor romanilor”, pentru ca pe viitor banii pentru sanatate sa fie alocati in domeniile prioritare. De altfel, initiativa contine in titlu si scopul sau: „Programul de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei (ESSP)”.

Ministrul Eugen Nicolaescu se apara: „Multi vorbesc despre esantioane, reprezentativitate si pun sub semnul intrebarii rezultatele. Oare cum se interpreteaza faptul ca in politica este de necontestat un rezultat de 50% plus unu, iar la ESSP este o participare de 60% in primul trimestru si, dupa unele estimari, peste 65% la nivelul a sase luni? In ceea ce priveste costul acestui program, suma avansata de „Evenimentul zilei” nu corespunde cu realitatea.

Pentru cele 15 luni in care se va desfasura programul sunt prevazute 300 milioane euro in cazul in care se vor prezenta toti cei 22 de milioane de cetateni si toti ar face tot setul de analize. Deci sigur nu se va cheltui toata suma si daca se va intampla asa, banii raman in contul ministerului si, pentru ca provin din taxa de viciu, vor fi utilizati potrivit legii, tot in interesul cetateanului”.

EXEMPLUL ANGLIEI

Medicul si asistentul merg acasa la pacient Profesorul Dumitru Sandu spune ca, in Anglia, astfel de sondaje medicale, la nivel national, se fac inca de acum 13 ani. Pentru ca rezultatele sa fie valide si marja de eroare cat mai mica, sunt investigate aproximativ 15.000 de persoane.

Firma de cercetare, impreuna cu medicii si asistentul merg acasa la pacient, aplica un chestionar de evaluare a starii de sanatate si iau probe de sange si de urina, pe care le duc apoi intr-un laborator. La final, sunt corelate rezultatele obtinute prin chestionar cu cele care ies la analize.