Miza acestui plan este simplă. În termeni financiari, înseamnă 30 miliarde euro de absorbit în următorii ani. În termeni generali, este vorba despre șansa de a investi și de a reforma sistemele publice.

La începutul săptămânii, Programul Național de Redresare și Reziliență a fost publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, iar după câteva ore, fără nicio explicație, a fost retras. Reprezentanții USR-Plus au prins momentul să atace planul pe mai multe fronturi.

Mass-media a informat, pe surse, că, ieri, președintele României a avut o întâlnire cu premierul și cu câțiva miniștri tocmai pe tema programului de redresare și reziliență. Ceea ce arată că se întâmplă ceva cu acest program capital pentru România.

Trebuie spus că documentul publicat este unul stufos, care numără 260 de pagini și care atinge toate domeniile importante.

Este dificil de spus dacă planul este sau nu bine construit, cu atât mai mult cu cât, în acest moment, se lucrează la regulamentul european privind acest program nou care va fi finanțat de Uniunea Europeană.

Există o serie de documente tehnice, la nivel european, elaborate de experți independenți, care își pun chiar această întrebare: cum să „pilotezi” la nivel politic și economic noul program privind redresarea și reziliența?

Deci, și la nivel european se caută răspunsuri și soluții, fiind certe doar obiectivele mari, și anume nevoia de reforme și investiții, comune tuturor statelor Uniunii Europene. Evident, cu nuanțele și particularitățile lor.

De aceea, atacul susținut al USR-Plus la adresa programului prezentat de guvern pare disproporționat. În documentul critic, publicat de USR-Plus, se vorbește despre lipsa de transparența a alcătuirii planului (ceea ce, dacă este real, poate fi îngrijorător), se spune că programul nu include reforme reale (chiar dacă planul este construit la fiecare capitol cu precizări privind reformele pe care le propune) și, de asemenea, se afirmă că sunt ignorate unele domenii precum coeziunea socială sau cercetarea și dezvoltarea.

Desigur, în afară de abordarea de tip politic, care poate include o sumedenie de critici la adresa programului național de redresare și reziliență redactat de ministerul condus de Marcel Boloș, mult mai important este să privim observațiile tehnice.

Astfel, în mod concret se reproșează guvernului că ratează oportunitatea creării unui program național de renovare energetică a clădirilor publice și rezidențiale. Adevărul este că Uniunea Europeană are un program important, numit „Un nou val al renovării clădirilor”, care corelează efectele pozitive asupra mediului cu cele de antrenare a economiei.

Deci, renovarea energetică a clădirilor este, într-adevăr o temă europeană și românească importantă. Dar este ratat acest obiectiv în programul de redresare și reziliență?

Să mergem la sursă. Planul național dedică 10 pagini eficienței energetice și termice și prezintă o serie de obiective specifice. Acestea sunt: renovarea a 250 clădiri publice pentru care ar trebui să se aloce 500 milioane euro, renovarea energetică a clădirilor rezidențiale, pentru care ar trebui alocate 750 milioane euro, precum și rețele inteligente de asigurare a energiei termice, care ar avea un buget de 550 milioane euro.

Așadar, se poate spune că alocările pentru renovarea energetică sunt prea mici, dar nu că tema nu există în cadrul planului național.

În concluzie, România are luna aprilie 2021 ca termen-limită pentru trimiterea planului național de relansare și reziliență la Comisia Europeană. Respectarea termenului, a cerințelor europene și a regulilor de transparență sunt elemente-cheie pentru reușita unui document esențial pentru economie și societate. Autor Constantin Rudniţchi

(Rador)