Acum cateva luni landerul Philae a reusit sa ajunga pe solul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko si sa efectueze, cu cele 10 aparate pe care le are la bord o serie de masuratori extrem de interesante. Primele rezultate sunt publicate zilele acestea si sunt cu adevarat fascinante, unele fiind chiar surprinzatoare.

V-am relatat deja in cateva articole anterioare despre incredibila aventura spatiala a Rosettei care a transportat landerul Philae in spatiu la intalnirea cu cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko (pe scurt Churi). Philae a ajuns la solul lui Churi in noiembrie 2014 – un rezultat de exceptie; nu a reusit sa se ancoreze din prima, motiv pentru care dupa ce a saltat de cateva ori intr-un final s-a pozitionat pe cometa, incepand sa efectueze o serie de analize.

Pentru acestea a avut la dispozitie mai putin de 2 zile, deoarece atata durau bateriile de la bord. In pozitia in care a aterizat nu era posibila alimentarea cu energie prin panourile solare – Philae s-a retrezit acum cateva saptamani, datorita apropierii lui Churi de Soare, insa nu este clar cat de multe activitati vor putea fi efectuate.

In cele 2 zile de activitate din noiembrie 2014 insa au fost efectuate cu cele 10 aparate de la bord o serie de analize extrem de importante, rezultatele acestora fiind in curs de publicatie in aceasta perioada.

La 25 de minute dupa pozitionarea lui Philae pe Churi aparatul COSAC (Cometary Sampling and Composition experiment) a efectuat analize chimice asupra moleculelor care intrau in interiorul acestui aparat – si anume pulbere si praf generate de impactul lui Philae cu solul cometei. Au fost astfel descoperiti circa 16 compusi facand parte din 6 clase de molecule organice. Dintre acestea, 4 au fost detectate pentru prima data pe o cometa. Aceste molecule stau la baza vietii, facand parte din zaharuri, amino-acizi, sau bazele ADNului. Prezenta acestor ultime  molecule complexe insa nu a fost detectata pe Churi cel putin deocamdata.

Acest studiu este extrem de important, intrucat cometele au luat nastere in momentul in care s-a format sistemul Solar si ar putea sa ne ajute sa intelegem cum a luat nastere viata pe Pamant: o ipoteza ar fi cum ca moleculele organice (o parte dintre acestea, cel putin) au ajuns pe Terra tocmai la „bordul” cometelor care s-au prabusit, de exemplu, in oceane.

Un alt aparat de la bordul lui Philae, CIVA (Comet Infrared and Visible Analyser) a demonstrat ca terenul in apropierea lui Philae prezinta pete de culoare mai inchisa care se crede ar putea fi aglomerari de molecule organice – acestea deci nu ar fi raspandite uniform pe solul cometei, ci grupate in populatii enorme de molecule.

Interiorul cometei pare sa fie mai omogen decat se credea pe baza modelelor: cu ajutorul unui radar a fost studiat interiorul cometei Churi. S-a analizat timpul de propagare a semnalelor si amplitudinea acestora, concluzia fiind ca, cel putin pe distante de zeci de metri, interiorul cometei este destul de omogen.

Aparatul CIVA-P (P vine de la panorama), alcatuit din sapte microcamere, a facut o fotografie de 360 de grade a cometei. Solul acesteia prezinta micro-fracturi cu dimensiuni de ordinul milimetrilor. Acestea au fost cauzate foarte probabil de stresul termic, generat de calatoria si apropierea  cometei de Soare.

Philae la ora actuala este pozitionat intr-o regiune botezata de cercetatori Abydos; sta intr-o mica groapa, inclinat (doar unul dintre cele trei picioare atinge solul) si este inconjurat de mici „munti” care-l izoleaza partial de Soare. Din acest motiv panourile solare au mari dificultati in a-l alimenta pe Philae cu energie electrica. Totusi, acum cateva saptamani Philae a reluat legatura cu Rosetta transmitand noi date. Exista deci sperante ca vom afla si mai multe dspre compozitia cometei si, de ce nu, despre secretele vietii.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro