Revocarea Ancăi Dragu a ajuns pe masa Curții Constituționale. Când va fi analizată sesizarea USR

Revocarea Ancăi Dragu a ajuns pe masa Curții Constituționale. Când va fi analizată sesizarea USR Sursa foto. EVZ

Ex-președintele Senatului, Anca Dragu, va afla la jumătatea lunii decembrie, dacă revocarea sa din funcție a îndeplinit condițiile de legalitate și constituționalitate.

Curtea Constituţională a anunțat data la care va dezbate sesizarea USR referitoare la hotărârea 121/2021 pentru revocarea Ancăi Dragu. Aceasta a fost fixată pentru 16 decembrie, conform unei informații prezentate de instituție. Anca Dragu a fost revocată de la șefia Senatului prin votul majorității formate de PSD – PNL – UDMR, locul său fiind vizat de Florin Cîțu. Acesta a pierdut postul de premier, astfel că a trebuit să se mulțumească cu o funcție de consolare.

După revocarea Ancăi Dragu, USR a atacat la Curtea Constituţională hotărârea majorității, invocând mai multe motive. În principal, juriștii formațiunii au făcut referire la faptul că preşedintele de la Senat este ales pe toată durata mandatului, respectiv 4 ani.

„Din nou, după ani de luptă împotriva PSD, acum suntem nevoiţi să ne apărăm instituţiile democraţiei române de asaltul hoţilor şi incompetenţilor. Coaliţia hoţiei a fost dispusă să treacă peste constituţie şi legi, totul pentru a-i asigura o sinecură lui Florin Cîţu”, a transmis, miercuri, USR.

Ne puteți urmări și pe Google News

Sursa foto. EVZ

USR contestă procedura de revocare

Astfel, liderul de grup al senatorilor USR, Radu Mihail, a subliniat că nu poate fi schimbată arhitectura constituţională în funcţie de alianţele politice conjuncturale. În susținerea acestui punct de vedere au fost invocate mai multe motive de neconstituţionalitate.

„Dispoziţiile Hotărârii Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 23 noiembrie 2021, sunt neconstituţionale pentru motive decurgând din corelarea dispoziţiilor art. 64 din Constituţie cu articolele consacrate drepturilor politice şi suveranităţii naţionale. De asemenea, neconstituţionalitatea acesteia derivă din considerentele desprinse din interpretarea sistematică a textelor Constituţiei, referitoare la măsura revocării preşedintelui Senatului”, se arată în textul sesizării USR.

Ce mai cuprinde sesizarea USR

În sesizarea către Curtea Constituțională se mai arată că revocarea trebuie să cuprindă criterii stricte, care să respecte dreptul la apărare al persoanei în cauză. Dar și echilibrul între principiul majorităţii parlamentare şi principiul configuraţiei politice.

„Având în vedere jurisprudenţa CCR, conform căreia noţiunea de configuraţie politică (...) nu poate fi înţeleasă decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 şi 37 din Constituţie, se exprimă voinţa cetăţenilor, se concretizează exercitarea suveranităţii naţionale, iar prin această voinţă a cetăţenilor se conturează configuraţia politică a Camerelor, indiferent de alte acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi, considerăm că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale”, se mai arată în document.

Potrivit USR, revocarea preşedintelui Senatului înainte de expirarea mandatului nu poate fi realizată decât la iniţiativa exclusivă a grupului parlamentar care a susţinut candidature şi numai pentru abateri grave în exercitarea funcţiei. În acest sens au fost invocate mai multe prevederi constituționale și de jurisprudență a Curţii Constituţionale.