REVISTA VANITY FAIR : Povestea cu "lumini şi umbre" a lui EDWARD SNOWDEN

REVISTA VANITY FAIR : Povestea cu "lumini şi umbre" a lui EDWARD SNOWDEN

Revista Vanity Fair a publicat un material exclusiv extrem de lung şi consistent (12 pagini - circa 20.000 de cuvinte), despre fostul contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate Edward Snowden - în care există şi un interviu cu el - într-un efort de a explica modul în care un elev tocilar, care a renunţat la şcoală, un copil din suburbiile din Maryland, ce părea a nu avea niciun scop în viaţă, a reuşit să intre în posesia unor documente importante şi să le dezvăluie publicului larg.

Trei jurnalişti ai celebrei publicaţii americane, Bryan Burrough, Suzanna Andrews şi Sarah Ellison, au petrecut şase luni documentându-se pentru a scrie acest artticol intitulat "The Snowden Saga: A Shadowland of Secrets and Light."

Snowden (30 de ani) a renunţat la şcoală pe când avea 15 ani. Una dintre cele mai fascinante perioade din viaţa sa, povesteşte unul dintre jurnaliştii care au scris despre acest subiect, Bryan Burrough, este cea cuprinsă între vârsta de 15 şi 20 de ani, când nu a avut nicio slujbă adevărată şi nu făcea mai nimic decât să participe ocazional la anumite cursuri.

Se pare că a petrecut cinci ani, la computerul său, pe internet. Pare a fi o perioadă incredibilă de autoeducare, în care a devenit un expert în sisteme şi în alte multe lucruri care au legătură cu navigarea pe internet. "Pot să vă spun că, indiferent ce părere aveţi despre Edward Snowden, el este o invenţie a sa", continuă ziaristul.

Ne puteți urmări și pe Google News

În ceea ce priveşte motivul care l-a făcut să renunţe la postul său de la CIA din Geneva, se poate spune că a intrat în conflict cu şefii săi pentru că ştia mai multe despre computere şi despre software-ul NSA decât ei. Era convins că este sortit să fie un actor-cheie într-o poveste şi Snowden afirmă acest lucru cu condescendenţă, remarcă jurnalistul.

În Geneva a avut o viaţă foarte bună - a avansat de la a fi agent de securitate în Maryland, până la etapa în care avea propriul său apartament în Geneva şi putea să se plimbe în voie prin toată Europa. De aceea se pare că, ulterior, a fost extrem de furios din cauza faptului că a pierdut, practic, accesul la o viaţă fără griji, o viaţă liniştită la Geneva.

"Orice om îşi aminteşte de un moment în viaţă când a fost martor al unei nedreptăţi, mare sau mică, şi s-a uitat în altă parte, pentru că păreau intimidante consecinţele ideii de a interveni", a povestit fostul angajat NSA, despre motivaţia pe care a avut-o de a da publicităţii zeci de mii de pagini de documente secrete. "Dar există o limită a invincibilităţii şi inegalităţii şi inumanităţii pe care o poate suporta orice individ. Eu am trecut acea linie şi nu mai sunt singur", spune el.

Răspunsurile lui, publicate în numărul din luna mai al revistei Vanity Fair, reprezintă primul articol de presă cu adevărat cuprinzător, realizat în urma unor interviuri cu zeci de actori-cheie în povestea sa - începând din adolescenţă până la perioada în care s-a aflat singur, în Hong Kong.

Snowden neagă acuzaţiile că nu ar fi depus niciodată o plângere oficială despre NSA, şefilor săi ierarhic superiori, din interiorul agenţiei, sau la alte agenţii de control din SUA, aşa cum a declarat directorul adjunct al NSA, Rick Ledgett, care a condus ancheta internă referitoare la Snowden. Dacă s-a plâns în particular unor persoane, acestea nu au recunoscut niciodată asta, spune expertul american.

Răspunsul lui Snowden este: "NSA în acest moment nu doar că ştie că am făcut reclamaţii, dar există dovezi că am vorbit despre îngrijorările mele avocaţilor NSA, pentru că am făcut acest lucru scriindu-le un e-mail. Cer direct NSA să încerce să nege că am făcut aceste demersuri, în care mi-am exprimat specific îngrijorarea legată de interpretarea suspectă a legii şi mă bucur că membrili Congresului au cerut un răspuns scris din partea NSA la această întrebare", a spus el.

Întrebat despre reacţia sa imediată la vestea că Snowden a fost cel care a furnizat informaţiile publicate în presă, Rick Ledgett a răspuns că a existat "un sentiment personal de trădare", ca şi când "ar fi primit o lovitură în stomac".

Fabulaţii legate de numărul documentelor

Referitor la zvonurile privind numărul documentelor pe care le are, Snowden a spus precaut că cifra publicată la un moment dat: de 1,7 milioane de documente, este "un număr înspăimântător scris intenţionat într-o măsură brută: mai mult decât cu ce am interacţionat în întreaga carieră digitală a mea", a explicat tânărul. "Fiţi atenţi la limbajul folosit de oficiali în mărturiile depuse - ei spun "s-ar putea să", "poate că", "potenţial". Ocolesc adevărul - fiecare dintre aceşti oficiali ştiu foarte bine că nu am 1,7 milioane de documente, dar ce vor spune? Ce să spună oficialii importanţi în faţa Congresului: "Habar nu avem ce deţine, pentru că sistemul de audit al NSA are datele a sute de milioane de americani şi este atât de neglijent încât un tip care s-a lăsat de şcoală poate ieşi cu ele pe uşă?".

Snowden spune că ştie exact câte documente are în posesie: "Zero", dar în ceea ce priveşte "jucători implicaţi", nu ştim dacă vom afla vreodată cine ce deţine, spune şi jurnalista la The Guardian, Janine Gibson.

În ceea ce priveşte modul esenţial în care diferă de fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, Snowden a explicat că nu îi împărtăşeşte ideile politice.

"Eu nu sunt împotriva secretelor. Eu sunt pentru asumarea responsabilităţii. Am făcut multe declaraţii legate de importanţa deţinerii unor secrete şi importanţa spionajului, şi de respectul meu pentru cei care lucrează, până la un anumit nivel, în NSA şi în alte agenţii de acest gen. De oficialii seniori trebuie să ne ferim", a conchis Snowden.

De ce admiră WikiLeaks? "Pentru că şi-au asumat un risc de care toată lumea fuge. Niciun alt publicist din lume nu este pregătit să îşi asume protejarea sursei, nici măcar a surselor jurnaliştilor, aşa cum face WikiLeaks", a mai spus tânărul care a devenit peste noapte unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de pe planetă.