Republica Moldova nu mai este dependentă energetic de Rusia. 2025, anul în care Chișinăul s-a conectat definitiv la Europa

Potrivit oficialului, după o perioadă îndelungată în care sectorul energetic a fost fragil, dependent și vulnerabil la șantaj politic, autoritățile au reușit să construiască un sistem mai robust, diversificat și aliniat standardelor europene, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, presiuni geopolitice și riscuri permanente asupra infrastructurii energetice.

Declarațiile au fost făcute pe 22 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate bilanțului sectorului energetic pentru anul 2025.

De la dependență totală la securitate energetică

„Nu voi obosi să spun că, în urmă cu doar câțiva ani, Republica Moldova depindea aproape în totalitate de o singură sursă de gaze, de un singur furnizor și de un singur coridor de aprovizionare. Orice decizie externă se transforma automat într-o criză internă. Astăzi, Republica Moldova este bine conectată la infrastructura europeană și, cel mai important, mult mai sigură. Am aprobat și pus în aplicare un plan amplu de consolidare a independenței energetice”, a declarat ministrul Dorin Junghietu.

În paralel cu reformele legislative, autoritățile au trecut la implementarea unor proiecte concrete în infrastructură, eficiență energetică și energie regenerabilă, marcând o schimbare de paradigmă în gestionarea sectorului.

Eliminarea dependenței de Federația Rusă

Un obiectiv strategic urmărit consecvent în 2025 a fost eliminarea dependenței de resursele energetice din Federația Rusă. Ministrul Energiei a subliniat că, începând cu 1 ianuarie 2025, malul drept al Nistrului nu mai procură energie electrică de la centrala MGRES.

Consumul de energie electrică este asigurat în prezent dintr-un mix echilibrat de producție internă și importuri din România și, ocazional, din Ucraina, prin aproximativ 12 surse, contracte bilaterale și achiziții de pe bursă.

Dorin Junghietu a reiterat că energia electrică produsă în stânga Nistrului este mai scumpă și nerentabilă în condițiile actuale ale prețurilor la gaze, precizând că centrala respectivă consumă circa trei metri cubi de gaz pentru a produce un megawatt-oră de energie electrică.

„Prin aceste măsuri, am redus riscurile, am crescut concurența și am oferit stabilitate sistemului. În paralel, am finalizat cadrul legal care permite funcționarea pieței de energie electrică în conformitate cu regulile europene. Am lansat operatorul pieței de energie, iar în luna decembrie au avut loc primele tranzacții pe piața zilei următoare și pe piața intrazilnică”, a precizat ministrul.

România, pilonul securității energetice a Republicii Moldova

România a fost evidențiată drept „pilonul principal al securității energetice a Republicii Moldova”, sistemele energetice ale celor două state fiind interconectate și funcționale inclusiv în situații de criză.

În iarna anului 2025, pe fundalul bombardamentelor continue ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat din nou cu riscuri pentru securitatea energetică. În premieră, au fost puse în funcțiune toate cele patru linii electrice de 110 kV – Stânca–Costești, Țuțora–Ungheni, Hușcioara și Fălciu–Cantemir – utilizate temporar pentru menținerea continuității alimentării cu energie electrică, în pofida eficienței reduse.

„Deși aceste linii nu sunt utilizate în regim obișnuit, ele au jucat un rol crucial într-o situație excepțională, permițând menținerea continuității alimentării cu energie electrică”, a explicat Dorin Junghietu.

Gazele naturale: diversificare și rol consolidat al Energocom

Și în sectorul gazelor naturale, România rămâne principalul partener al Republicii Moldova. Prin compania de stat Energocom, gazele sunt achiziționate de pe bursele europene și prin contracte pe termen mediu și lung, asigurând stabilitate și predictibilitate pentru consumatori.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău funcționează la capacitate maximă și constituie baza securității energetice în acest sector. Totodată, integrarea Republicii Moldova în Coridorul Vertical de Gaze oferă acces la surse alternative din regiunea caspică și la gaze lichefiate din Grecia și Statele Unite.

„Faptul că Moldova a fost printre primele state care au utilizat acest coridor confirmă seriozitatea noastră ca partener regional”, a subliniat ministrul.

Un pas crucial în 2025 a fost consolidarea rolului companiei Energocom, care a preluat serviciul de furnizare a gazelor pentru aproximativ 830.000 de consumatori.

„Aceasta asigură continuitatea livrărilor și protejează cetățenii de riscuri similare celor din 2022. Până la liberalizarea completă a pieței, statul are obligația de a garanta siguranța aprovizionării”, a afirmat Junghietu.

Totodată, ministrul a precizat că, începând cu 1 aprilie 2026, peste 180 de consumatori mari vor trece pe piața liberă a gazelor naturale, urmând să procure gaze exclusiv prin contracte bilaterale sau de pe bursă.

Ministrul Energiei a anunțat că linia electrică Vulcănești–Chișinău se apropie de finalizare și va fi dată în exploatare, conectând direct Republica Moldova la sistemul energetic al României și la rețeaua europeană ENTSO-E.

În paralel, avansează proiectele Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea țării în piața energetică europeană.

Tranziție verde accelerată

Anul 2025 a marcat și accelerarea tranziției verzi. Republica Moldova se apropie de pragul de 1.000 MW capacități instalate din surse regenerabile. În luna aprilie, 36% din consumul de energie electrică a fost acoperit din surse regenerabile locale, iar în anumite intervale consumul a fost acoperit integral.

Autoritățile au organizat licitații competitive pentru noi capacități eoliene, inclusiv o rundă de 170 MW cu obligație de stocare, la un preț plafonat de 1,44 lei/kWh. Împreună cu prima licitație de 165 MW, acestea vor contribui cu aproximativ 11,4% la atingerea obiectivului național de 30% energie regenerabilă până în 2030.

Eficiență energetică și facturi mai mici

Un alt domeniu prioritar a fost eficiența energetică, unde investițiile din 2025 se traduc direct în facturi mai mici pentru cetățeni. Proiectul realizat cu sprijinul BERD prevede instalarea a 2.510 puncte termice individuale și modernizarea a 1.665 de blocuri, cu reduceri ale consumului de energie termică de până la 30%.

Prin programele gestionate de Centrul Național pentru Energie Durabilă, inclusiv Fondul de Eficiență Energetică pentru Sectorul Rezidențial și programul Casa Verde, sunt renovate cel puțin 507.000 de metri pătrați de spații locative, cu reduceri ale consumului de energie de peste 50%.

Digitalizare și recunoaștere europeană

Sectorul energetic a avansat și la capitolul digitalizare și securitate cibernetică. Un proiect-pilot prevede instalarea a circa 100.000 de contoare inteligente până în 2027. În paralel, autoritățile au pus accent pe comunicarea publică pentru combaterea dezinformării și a atacurilor hibride.

Ministrul a reiterat că progresele Republicii Moldova au fost apreciate de Comunitatea Energetică Europeană și de Comisia Europeană. Pentru al doilea an consecutiv, țara noastră este lider în implementarea legislației europene în cadrul Comunității Energetice, fiind remarcată în special la capitolele „Energie” și „Rețele transeuropene”.