Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a scăpat de acuzaţiile de corupţie într-un proces finalizat definitiv de instanţele locale. Baronul fusese trimis în judecată pentru că a refuzat să cofinanţeze un program european, în calitate de beneficiar local, privind litoralul românesc. Deşi prejudiciul a fost de un milion de euro, judecătorii constănţeni au motivat lipsa unor prevederi legale în aceste cazuri.

În acest moment, Nicuşor Constantinescu este trimis în judecată, alături de alte 35 de persoane (angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin retrocedarea ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.

• Istoria PROCESULUI PENAL al lui Radu Mazăre. Cinci ani de AMÂNĂRI din motive de tot râsul. Acum s-a pensionat şi JUDECĂTOAREA care urma să dea sentinţa
• DNA: Procesul terenurilor retrocedate din Constanța riscă să se închidă

El mai este cercetat de procurorii DNA, pentru şapte fapte de abuz în serviciu în două dosare penale, prejudiciul total fiind de peste 5 milioane de euro.

• Baronul Nicușor Constantinescu este acuzat de corupţie. MOMENTUL când a FOST RIDICAT şi a spus:”Cum să îmi puneţi, bă, cătuşele?” | VIDEO
• EVZ dezvăluie unde s-a ascuns Baronul de Constanţa de agenţii DNA - Exclusiv

TRIMIS ÎN JUDECATĂ. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată pe 18 decembrie 2008 a lui Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată.

Din rechizitoriul întocmit de procurori a rezultat următoarea stare de fapt: În perioada mai-iulie 2008, Nicuşor Constantinescu, în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi ordonator principal de credite, nu şi-a îndeplinit îndatoririle şi însărcinările în exerciţiul funcţiei, cu ştiinţă, în mod deliberat şi cu rea-credinţă, prin refuzul constant de a executa obligaţiile de plată ce rezultau din Memorandumul de finanţare nerambursabilă (semnat între Guvernul României şi Comisia Europeană), aplicat prin Contractul de Implementare a Măsurii ISPA "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa" şi prin Contractul de execuţie a lucrărilor referitoare la investiţia “Conducte de descărcare în mare pentru Staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud".

Refuzul de plată a afectat investiţia

În baza documentelor menţionate, Consiliul Judeţean Constanţa era obligat să cofinanţeze în proporţie de 21% investiţia, în calitate de beneficiar local al acesteia. Refuzul de a executa obligaţiile de plată sus-menţionate a avut drept consecinţă producerea unui prejudiciu în paguba S.C. RAJA S.A. Constanţa, cu afectarea bunului mers al investiţiei ce se realiza prin Măsura ISPA.

Penalităţi de 1.006.658 de euro

Ca urmare a neplăţii lucrărilor efectuate de constructorul angajat în realizarea investiţiei sus-menţionate, lucrările au fost temporar suspendate, constructorul solicitând penalităţi şi alte cheltuieli rezultate din pricina întârzierilor. Valoarea totală a acestor penalităţi şi cheltuieli suplimentare este de 1.006.658,97 euro, reprezentând prejudiciu în dauna RAJA Constanţa. În cauză, Regia Autonomă Judeţeană de Apa (RAJA) Constanţa s-a constituit parte civilă. De ce l-a achitat Judecătoria

JUDECAT ÎN FAZA DE FOND. Prin sentinţa penală nr.230 din data de 21.02.2012, pronunţată în dosarul nr.28590/212/2008, Judecătoria Constanţa (judecător Delia Molnar) a dispus, în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. cu aplicarea art.10 alin.1 lit.d C.pr.pen., achitarea inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel pentru săvârşrea infracţiunii prevăzute de art.248 C.pen. raportat la art.248 1C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., deoarece procurorul ar fi realizat o greşită evaluare juridică a faptelor. Baronul PSD şi-a fi îndeplinit obligaţiile, dar acest dezechilibru a rezultat din scăderea veniturilor bugetare, decalaj determinat, în primul rând, de aplicarea cotei unice de impozitare, care a pus în dificultate cofinanţarea. În plus, OPCP, ca autoritate de implementare a Ministerului Finanţelor Publice, nu a decis clar dacă va continua sau nu finanţarea măsurii ISPA, deci nu ar fi fost culpa inculpatului. Procurorul DNA a solicitat condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.

Curtea de Apel şi-a însuşit concluziile Judecătoriei

RESPINGEREA RECURSULUI. Prin decizia penală nr.285/P din data de 16 aprilie 2013, pronunţată în dosarul nr.28590/212/2008, Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală (judecători Zoiţa Frângu, Marius Cristian Epure, Andreea Ianca) a respins, ca nefondat, recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie. Cei trei judecători şi-au însuşit motivarea instanţei de fond.

Motivare: "Lipsa prevederilor legale privind situaţia întreruperii finanţării"

Instanţele au susţinut, în acest context, că "un aspect deloc de neglijat ….. lipsa unor prevederi legale şi a unor norme metodologice clare care să reglementeze modalitatea de urmat în situaţia întreruperii finanţării Măsurii I.S.P.A. de către Comisia Europeană. Întreruperea finanţării măsurii a generat o bulversare în derularea contractelor încheiate în derularea Măsurii, atât autoritatea de implementare – OPCP – cât şi ceilalţi factori de decizie observând existenţa unei situaţii care nu cunoştea reglementare".

Probele care îl acuză pe baronul PSD

Potrivit probelor din dosare din conţinutul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, şi a martorilor audiaţi atât în timpul urmăririi penale, cât şi în mod nemijlocit şi în condiţii de contradictorialitate în faza cercetării judecătoreşti, rezultă că lui Nicuşor Constantinescu, i s-a comunicat că plăţile trebuiesc a fi efectuate la termen, pentru evitarea apariţiei cheltuielilor neeligibile, şi că în conturile OPCP sunt suficiente resurse financiare pentru continuarea programului de investiţii pe Măsura ISPA în Constanţa, însă acesta nu a dat curs acestor solicitări în mod deliberat. Deci, nu este vorba de nicio lipsă de prevederi legale şi a unor norme metodologice clare.

Nicuşor Constantinescu Nicuşor în calitate de reprezentant şi preşedinte al Consiliului Judeţean avea obligaţia să plătească prejudiciul deoarece Comisia Europeană sistase finanţarea. Conform Memorandumului până la lămurirea situaţiei, reluarea plăţilor de către Comisia Europeană şi primirea unor lămuriri, obligaţia trebuia asigurată de Consiliul Judeţean, deoarece erau obligaţii directe conform contractului la care se angajase. Dacă se epuizau fondurile OPCP (ori în cauză nu a fost această situaţie deoarece i s-a comunicat existenţa banilor), putea apela la fondul de rezervă şi să solicite Ministerului Finanţelor Publice, dar nu a uzat de această posibilitate, deşi a fost atenţionat de OPCP din cadrul acestui Minister.

Notificările au rămas fără rezultat

Reaua-credinţă a lui Nicuşor Constantinescu a rezultat din faptul că părţile implicate în Măsura I.S.P.A. l-au notificat în repetate rânduri referitor la îndeplinirea obligaţiilor sale ce-i reveneau prin lege şi contracte, însă acesta, cu obstinaţie, nu a dat curs solicitărilor care precizau ce urmări se produc, în sensul plăţii de penalităţi şi alte costuri suplimentare. De altfel, refuzul lui a dus tocmai la aceste penalităţi.

Faptul că este aşa se evidenţiază cu pregnanţă şi din refuzul total şi nejustificat al inculpatului de a plăti penalităţile şi costurile suplimentare stabilite de Inginer (1.006.658,97 euro), plăţi care nici în prezent nu sunt făcute, deşi acestea au fost create exclusiv de către Nicuşor Contantinescu.

Apărarea lui Nicuşor Constantinescu

Nicuşor Constantinescu s-a apărat prin faptul că nu a cunoscut dispoziţiile legale referitor la obligaţiile ce-i reveneau din exerciţiul funcţiei, a celor strict legate de implementarea Măsurii I.S.P.A. şi a clauzelor contractuale, în condiţiile în care a participat direct sau prin delegare la lucrările comune ale părţilor prin care s-a analizat derularea lucrărilor şi aspectele economico-financiare şi, mai mult, pentru un alt contract executat în aceaşi perioadă, pe aceeaşi Măsură I.S.P.A pentru canalizare, a solicitat sume din fondul de rezervă.

Un aspect important ce trebuie avut în vedere la analizarea existenţei laturii subiective în cauză, este faptul că, pentru anul 2005, în conformitate cu clauzele contractelor de împrumut şi de garantare şi suport de către S.C. R.A.J.A. S.A. Constanţa şi, respectiv, Consiliul Judeţean Constanţa, cu nr.894 din 09.05.2002, beneficiarul local a fost scutit de plata contribuţiilor aferente cofinanţării.