Evenimentul Zilei > Actualitate > REPORTAJ EXCLUSIV EVZ Între blocuri de lux, stâpânii „Deltei Urbane” duc o viață sălbatică
REPORTAJ EXCLUSIV EVZ Între blocuri de lux, stâpânii „Deltei Urbane” duc o viață sălbatică

REPORTAJ EXCLUSIV EVZ Între blocuri de lux, stâpânii „Deltei Urbane” duc o viață sălbatică

Bălțile de la Văcărești, unde ecologiștii au văzut și vulpi, se pot transforma în următorii ani într-un parc natural spectaculos. Tabăra de nomazi de la marginea fostului lac va fi destrămată. Printre romii care trezesc teamă, trăiesc și soții Constantin care se chinuie să-și țină cei șapte copii la școală. Premierul Ponta promite investiții de milioane ca să salveze sălbăticia dintre blocuri, dar statul a întors spatele unor copii fericiți cu laptele aruncat de colegii de școală

Mlaștinile fostului lac antropic Văcărești, din Capitală, oferă șansa ca 80 de specii de păsări și mamifere să trăiască în sălbăticie alături de 20-30 de oameni. Ecologiștii susțin că în cele aproape 190 de hectare ale deltei urbane sălășuiesc dihori și vulpi, dar și specii rare.

La fel ca animalele, romii din tabăra de la marginea deltei trăiesc fără apă curentă, fără canalizare și își fac nevoile în mlaștini. Și ei, și animalele viețuiesc în sălbăticie. La o aruncătură de băț se află ansamblul rezidențial Asmita Gardens, unul dintre cele mai luxoase din Capitală. În colonie trăiesc persoane care trezesc teamă chiar și printre temerarii care fac jogging în jurul digului. Printre ei, s-au aciuat – cu teamă – și Elena și Viorel. Muncesc ca să-și dea copiii premianți la școală.

Până când proiectul parcului natural Văcărești va fi pus în aplicare – Ordonanța Guvernului a fost semnată în iunie -acești oameni periculoși, buni și săraci vor rămâne adevărații străpâni ai deltei dintre blocuri.

Premianții care au la prânz lapte expirat

„Lipovenii” Văcăreștiului trăiesc, practic, în niște grajduri, între bălți. Baia o fac în ligheane, iar apa o încălzesc la soare sau, iarna, la reșouri aruncate la gunoi și la sobe improvizate.

Mare parte dintre „stăpânii” deltei urbane sunt sălbatici și periculoși, însă povestea lui Viorel și a Elenei Constantin dezgheață puțin chiar și o inimă rece. Ei par domestici. Locuiesc într-o dugheană din placaj, acoperită cu tablă, la marginea îndiguirii, în interiorul căreia trebuia să fie lacul Văcărești.

Grijile celor doi soți nu se îndreaptă dacă iau Samsung ori iPhone, ci spre găsirea unor bani pentru trimiterea în continuare a copiilor la școală. Și au șapte! Când am trecut pragul improvizatului cămin al familiei, micuții luau prânzul. Toți radiau de fericire, deși au o viață grea.

Visele dintre gunoaie

Masa de prânz era alcătuită dintr-o cutie cu lapte pentru fiecare copil, produs dat în programul „Lapte și corn” de care majoritatea elevilor nici nu se ating. Cei care merg la școală iau și laptele refuzat de colegi și îl aduc fraților de acasă.

Prezentarea micuților „lipoveni” începe cu: Andreea Mirela (12 ani) – zâmbăreața, Raluca Elena (11 ani) – timida, Florin Răzvan (9 ani) – durerea de cap a părinților din cauza năzbâtiilor, Mariana Gabriela (7 ani) – premianta, Darius Marian (4 ani) – neastâmpăratul, Ionela Georgiana (2 ani) – vorbăreața, Leonard Gabriel (5 luni) – plângăciosul.

Viața sărăcăcioasă a familiei Constantin ar fi insuportabilă pentru mulți. Lipsa energiei electrice a fost compensată prin achiziționarea unui generator cu benzină. Inițial, am bănuit că s-au racordat ilegal la rețeaua publică. Viorel muncește cu ziua pentru benzină. Nu o fură: „Nu găsesc un serviciu stabil pentru că sunt din comunitatea romă și când le mai spun că stau într-o tabără improvizată, toți fug de mine. Din banii obținuți, undeva sub 500 de lei pe lună, cumpăr, în lunile de iarnă, benzina pentru generator. Vreo 400 de lei mă costă încălzirea”.

Lacul lui Ceaușescu s-a transformat într-o deltă

În următorii ani, sălbăticia de la Văcărești ar trebui să devină cel mai important parc natural amenajat din România.

Pe 4 iunie 2014, a fost publicată Ordonanța de Urgență prin care s-a creat cadrul prin care această zonă se va declara Parcul Natural Văcărești.

Chiar a doua zi, premierul Victor Ponta a inaugurat Centrul de Observare al Parcului, alături de jurnalistul eco Liviu Mihaiu și de alți șefi de organizații de mediu. Observatorul este situat la ultimul etaj al unuia dintre cele patru turnuri ale Asmita Gardens, un ansamblu rezidențial de lux.

Premierul Ponta a declarat că, în următorii ani, se vor face investiții în amenajarea Parcului atât din fonduri interne, cât și din fonduri externe.

„Sper ca, în scurt timp, Parcul să devină o alternativă mai apropiată și mai mică a Deltei Dunării. Cei care nu vor avea timp să meargă până acolo să dea o fugă aici, la Văcărești”, a declarat Ponta.

Proiect ceaușist, ratat

Parcul natural va cuprinde zona situată pe arealul Lacului Văcăreşti din sectorul 4, cuprinsă între Calea Văcăreşti, Șoseaua Olteniţei, Șoseaua Vitan-Bârzeşti şi Splaiul Dâmboviţei.

„Această zonă a favorizat apariția în interiorul orașului a unui ecosistem natural, specific unei delte”, spun în cor toți șefii de ONGuri ecologiste. În Delta Văcăreşti, cum a mai fost numită zona, există zeci de specii de păsări.

Delta din București s-a format pe „fundația” unui proiect comunist eșuat, care consta în amenajarea unui lac antropic. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989.

Lacul Văcărești a fost umplut o singură dată cu apă din Dâmbovița. De fapt, costurile pentru pomparea apei sunt foarte mari pentru a fi o variantă fiabilă. Soluția tehnică ar fi ca apa să fie adusă gravitațional din râul Argeș, de la 27 de km de București, via Lacul Mihăilești. În acest scop, au fost realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru restul de 13 km.

Buletin, abia la 31 de ani

Iarna, căldura este asigurată în căminul familiei Constantin de o sobă din cărămizi făcută de Viorel. „Lemnele pentru foc le adun dintre blocuri. Oamenii mai aruncă câte o cutie, mobilă. Uneori, mi le oferă locatarii, iar eu le adun”, ne lămurește acesta. Viorel Constantin este un bucureștean get-bedget și este mândru cu asta. Nu e venit din alte județe pentru a se aciua pe străzi. „Sunt născut în Capitală. Am copilărit prin Apărătorii Patriei. Părinții ne-au lăsat o casă, însă am fost mai mulți frați și eu am fost aruncat pe drumuri. Nu am avut casă niciodată. Buletin am avut la 31 de ani, când o familie m-a luat în spațiu. Așa am putut să rămân aici și nu mi-au dărmat casa cei de la primărie”, explică Viorel.

Și-a cunoscut soția acum 14 ani, iar de șapte ani stau la marginea deltei urbane. Când îi întrebi ce vis au, răspund amândoi că doresc: fie să nu le dărâme baraca, fie să primească o bucată de pământ să-și ridice o căsuță. Nu au avut curaj să ceară o locuință socială. Spun că nu au pile și nici scandal nu fac.

„Nu vă las să intrați, nu-s bărbații acasă”

Dacă ar fi vreo amenințare în delta urbană, aceasta nu vine din partea animalelor sălbatice pe care ecologiștii sunt siguri că le-au văzut, ci din partea vecinilor familiei Constantin.

La ora 12.00, cătunul de nomazi din deltă este semipărăsit. „Bărbații sunt la muncă, vin seara acasă. Noi suntem oameni muncitori”, încearcă să ne convingă Nina „Ghici” , una dintre rezidentele taberei. Spune că are 50 de ani. Pare de 65.

Ca în Mad Max

Femeia este flancată de două vecine mai tinere, care au în jur de 25 de ani. Toate trei locuiesc în câteva barăci înconjurate cu un gard ce pare realizat din jumătăți de butoie, colonie ce se aseamănă, la scară mică, cu tabăra din filmul Mad Max al lui Mel Gibson.

În interiorul taberei se văd oglinzi prinse pe pereții de placaj și ligheane pentru duș. „Nu pot să vă las să intrați. Nu-s bărbații acasă. Dacă intrați și vin masculii și mă văd aici cu alt bărbat, o punem de un scandal. Risc să fiu călcată în picioare și nici pentru dumneavoastră nu garantez”, ne spune, pe sub mustață, Nina. Toate trei stau la soare pe niște sezlonguri rupte, așezate în fața taberei.

Bronzatul se face doar la picioare, femeile fiind îmbrăcate cu pantaloni și bluze cu mânecă scurtă. „Băiatule, nu vezi că ne-am suflecat pantalonii până la genunchi și ne-am dat papucii jos? Așa ne bronzăm noi! Îmbrăcămintea noastră tradițională nu e cu minijupe, așa cum e la românce. Noi avem fuste lungi, suntem mai elegante, așa cum se spune, decât alte femei. La noi se vede doar laba piciorului sau cum s-o numi partea asta a piciorului”, o face pe șmechera Nina.

La zece metri de tabăra nomadă se află și groapa de gunoi a stăpânilor deltei. Cei 30 de țigani care trăiesc aici își aruncă gunoiul direct pe pereții digului care trebuia să rețină apa Lacului Văcărești.

Pare că au aruncat resturile menajere ale unui cartier întreg. Întreg digul este acoperit cu haine, hârtii, PETuri. Ar fi nevoie de cel puțin o zi întreagă și 100 de oameni pentru a strânge mizeria aruncată de nomazi în noul parc natural.

„Mamă, nu noi aruncăm aici! Cei de la blocuri și chiar mașinile de gunoi de la primărie vin și aruncă gunoiul aici. Noi nu avem nicio vină, doar nu am arunca noi gunoiul în locul unde ne este și casă”, încearcă să convingă șmecherește femeia.

„Hai că trebuie să plecați, că vin bărbații. Macar aveți țigări, să am și eu un câștig din pălăvrăgeala asta. Aici e casa noastră și nu ne mutăm. Avem și acte, dar nu scrieți nimic că iar vin de la poliție și de la primărie ca să ne mute”, ne amenință Nina în timp ce doi copii ai taberei încep să arunce din nou cu pietre înspre oaspeți. Semn că trebuie să plec cât mai repede.

„Urâții” dintre bălți

Alături de colonia de pe dig și de familia Constantin există o a două tabără de vreo 15 suflete denumiți „urâții”, din cauza aspectului lor total neîngrijit. Stau în două adăposturi asemănătoare cu cele în care țin țăranii porcii. Iese un bărbat care explică nervos: „Au mai venit polițiștii acum două zile să ne anunțe că nu mai putem sta aici, pentru că acum este rezervație naturală. Trăim din vânzarea gunoiului și a fierului”.