Replici ieftine la celulare

Replici ieftine la celulare

Revista presei.

Jurnalul Naţional

Replici ieftine la celulare Replici ale celularelor produse de marii producători de pe piaţă se vând din belşug şi în România, prin intermediul magazinelor online.

Un veritabil Nokia N95 (8GB) poate fi cumpărat la 1.500 de lei. O replică poate fi achiziţionată la preţ de 500 de lei. Tot la o treime din preţul unui produs veritabil, poţi avea un "fals" Samsung Giorgio Armani sau LG Viewty. Cine vrea un Xperia "chinezărie" scoate din buzunar 600 de lei. Nu lipseşte nici replica iPhone (8GB): doar 500 de lei. Forma este identică, meniul este copiat, iar de multe ori aceste replici au chiar mai multe funcţii decât originalul, majoritatea permiţând două SIM-uri, pentru a atrage şi mai mulţi clienţi.

Ne puteți urmări și pe Google News

Libertatea

Bancă de celule stem lângă Capitală

Cea de-a treia bancă de recoltare şi depozitare a celulelor stem din România va fi funcţională de la 1 aprilie, în apropierea Bucureştiului, la Otopeni.

Alte două există deja în Cluj-Napoca. Anul trecut, în toată ţara, s-au realizat peste 8.000 de recoltări de celule stem din cordonul ombilical. Costul unei astfel de intervenţii este de circa 3.200 de lei, iar taxa de depozitare a celulelor este de 90 de lei, plus TVA, pe an. Specialiştii au stabilit că sângele placentar ajută în tratarea a 70 de boli, majoritatea leucemii. Adevărul

Preţuri mai mici, soluţia de urgenţă a constructorilor

Cele mai scumpe oferte prezentate la TIMON se ridică la 250-300.000 de euro, un sfert faţă de nivelul atins în anii trecuţi. Cea mai ieftină ofertă are acum un preţ la jumătate faţă de anul trecut. Piesa de rezistenţă a Târgului Imobiliar Naţional care se deschide astăzi este o garsonieră nouă în Bucureşti, la numai 34.000 de euro.

Cea mai ieftină locuinţă scoasă la vânzare în cadrul ediţiei de primăvară a Târgului Imobiliar Naţional (TIMON) este o garsonieră de 32 de metri pătraţi, al cărei preţ se ridică la 34.000 de euro cu TVA inclus. Aceasta este situată în arealul unui ansamblu rezidenţial de mici dimensiuni - Red House, primul dezvoltat de Apulum 94, cu o investiţie de 450.000 de euro, ce va fi gata în martie 2010.

Cotidianul

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, atras în scandalul „Doi şi-un sfert”

Afacerea cu terenurile din Băneasa, în care au fost arestaţi până acum doi şefi din serviciile secrete ale Ministerului de Interne şi un important om de afaceri, are conexiuni în Guvern. Primul nume vehiculat: Ion Bazac, ministrul Sănătăţii.

Conform unor surse apropiate anchetei, Tiberiu Dinu, consulul României la Milano, i-ar fi solicitat lui Cornel Şerban, fostul şef al DGIPI, listingul telefonic al unui politician din care rezultă cu cine ţine legătura acesta. Pentru acest serviciu, consulul Dinu i-ar fi promis lui Cornel Şerban că va vorbi cu un ministru pentru a-l sprijini în Guvern la şefia „Doi şi-un sfert”.

România Liberă

Parchetul General critica pedepsele prea blande din noul Cod Penal

Procurorii condamna faptul ca proiectul noului Cod Penal prevede pedepse mult mai blande atat pentru infractiunile comune, cat si pentru cele de coruptie. Pe de alta parte, APADOR-CH critica ambiguitatea notiunii de "legitima aparare".

Parchetul General critica in primul rand faptul ca proiectul noului Cod Penal reduce limitele de pedeapsa pentru mai multe infractiuni grave si care au loc frecvent in Romania. Totodata, sunt semnalate situatii indoielnice pe care le prevede proiectul noului Cod Penal. Incestul nu mai este o infractiune, in schimb bigamia este, desi prima fapta este tot mai des intalnita, iar a doua nu a fost semnalata inca in instantele romanesti. De asemenea, procurorii critica faptul ca "racolarea minorilor in scopuri sexuale" nu mai este infractiune in acceptiunea noului Cod Penal daca "propunerea a fost acceptata de minor". Ziua

Lupta pentru serviciile secrete de la Interne

Cele doua servicii de informatii ale MAI - DGIPI si DGA - au jucat mereu in tabere diferite.

Cele doua servicii de infor­ma­tii din cadrul MAI - Direc­tia Generala de Informatii si Pro­tectie Informativa (DGIPI) si Di­rectia Generala de Anti-co­ruptie (DGA) - au fost tinta a numeroase dezvaluiri de pre­sa. Inainte de toate, este greu de neinteles de ce MAI are doua servicii de infor­matii, in loc de unul, care se calca pe competente, fapt contrapro­ductiv si care a generat un permanent razboi subteran intre taberele de ches­tori din Interne pe infor­matiile cheie de pe marile dosare.