În urmă cu aproape un an, președintele Vladimir Putin și omologul său Xi Jinping declarau la Beijing că prietenia lor „nu are limite”. Trei săptămâni mai târziu, trupele rusești au invadat Ucraina, lăsând China să se confrunte cu contradicția dintre legătura nou întărită și o încălcare clară a principiilor sale cardinale de suveranitate și integritate teritorială.
Ce s-a întâmplat în continuare a fost și mai rău. Blitzkrieg-ul prost conceput al lui Putin s-a transformat rapid într-o încurcătură, expunându-i forțele armate corupte, brutale și slab pregătite. Atacul a declanșat o avalanșă de sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, care se confruntă brusc cu un viitor de stagnare economică și cu o criză energetică globală.
Cu toate acestea, cu toate aceste eșecuri, Xi nu a renunțat la Putin. Și nu o va face
Nu din cauza vreunui pact ideologic sau autocratic. Nu există așa ceva. Este vorba de pragmatism, de interes personal și de o preocupare mai mare pentru tensiunile Beijing - SUA. În orice confruntare viitoare, a avea de partea sa o putere grav slăbită și reprobată este mai bine decât să nu aibă nimic.
Cu siguranță, războiul a scos la iveală punctele slabe ale relației. A arătat, de exemplu, limitele capacității celor două părți de a se influența reciproc. Rusia nu a reușit să obțină sprijin militar semnificativ sau chiar investiții pe scară largă din partea Chinei, iar Xi nu l-a convins pe Putin să se retragă dintr-un război care a destabilizat economia globală într-un moment dificil pentru Beijing. El nu a răcit nici amenințările nucleare ale Kremlinului, în ciuda „întrebărilor și îngrijorărilor”. Poate că este adevărat că doar China are acces la urechea Rusiei, dar cine o ascultă?
Războiul a scos la iveală, de asemenea, un decalaj economic acut. În general, comerțul a crescut, atingând un record în 2022, datorită prețurilor mai mari la petrol și gaze, dar asimetria nu a făcut decât să crească. Rusia este din ce în ce mai dependentă de China ca sursă de tehnologie și piese industriale, consumatorii se bazează pe produsele chinezești - în 2022, una din șapte mașini vândute în Rusia era chinezească, mai mult decât dublul ponderii din anul precedent - și are nevoie disperată de o piață pentru propriile exporturi. În 2022, China a reprezentat aproximativ o cincime din exporturile Rusiei, dar importurile și exporturile Rusiei au reprezentat doar 3% din comerțul total al Chinei.
În timp ce China a pus cu siguranță mâna pe hidrocarburi ieftine, ea rămâne concentrată pe securitatea energetică și pe diversitatea aprovizionării - de aici și acordul istoric de 60 de miliarde de dolari privind gazele naturale lichefiate pe care l-a semnat cu Qatar-ul, și eforturile de a strânge legăturile cu Turkmenistanul, și chiar aparenta lipsă de entuziasm oficial pentru gazoductul Power of Siberia 2, pe care Rusia îl promovează cu ardoare. Acest proiect s-ar putea realiza în timp, dar în condițiile Chinei. Companiile private evită, de asemenea, Rusia, care era neatractivă chiar și înainte de război, iar acum are un risc suplimentar de sancțiuni.
sursa: www.bloomberg.com