Un document publicat în luna martie pe site-ul Agenţiei de Administrare Fiscală arată cum ar trebui să fie comportamentul cetăţenilor cu inspectorii.
Oamenii şi firmele depun la timp declaraţiile fiscale şi îşi plătesc impozitele, fiind conştienţi că aceşti bani contribuie la nişte servicii publice mai bune. La rândul lor, inspectorii fiscali sunt bine pregătiţi şi nu caută cu orice preţ să vă prindă pe picior greşit.
Aceste idei nu sunt desprinse din strategia fiscală a unei ţări nordice, ci chiar dintr-un document publicat, la mijlocul lunii trecute, de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). „Carta contribuabilului”, ce poate fi descărcată de pe site-ul instituţiei, prezintă o Românie ideală, în care cetăţeanul şi firma sunt egali cu Fiscul.
În realitate însă, companiile acuză de multe ori abuzuri ale angajaţilor ANAF, precum şi interpretări diferite ale aceloraşi prevederi de către mai mulţi inspectori fiscali. Mai mult decât atât, tratamentul inegal este statuat în unele situaţii chiar prin Codul de Procedură Fiscală.
ANAF: nu căutăm greşeli cu orice preţ
„«Carta contribuabilului» recapitulează într-o manieră clară și sintetică (...) drepturile şi obligaţiile dumneavoastră faţă de Administraţia fiscală, care devin, implicit, obligaţii şi drepturi ale acesteia faţă de dumneavoastră. Prezentul document urmăreşte să găsească echilibrul necesar între exercitarea misiunii de serviciu public al Administraţiei fiscale şi aşteptările dumneavoastră legitime şi de a ancora acest echilibru într-o relaţie fondată pe încredere reciprocă şi pe respectarea legii”, se arată în documentul postat pe pagina de internet a Fiscului.
„Nu vă opuneți actului de control”
Ce trebuie să facă cetăţenii şi companiile? Să-şi depună la termen declaraţiile şi să-şi plătească taxele, să nu se opună controalelor, ci dimpotrivă, „manifestaţi corectitudine şi curtoazie faţă de funcţionarii fiscali” şi „vă comportaţi de o manieră responsabilă cu inspectorul fiscal”. Asta cer contribuabililor oficialii instituției.
Obligaţiile inspectorului Fiscului? Să fie profesionist în domeniu: „Este un expert competent pentru a gestiona dosarul dumneavoastră şi a vă răspunde la întrebările pe care i le adresaţi”, şi să aplice legea cu neutralitate. Totodată, reprezentanţii ANAF ne asigură că sunt imparţiali, realişti şi coerenţi, că aplică reglementările fiscale cu discernământ.„Noi nu căutăm greşeala cu orice preţ”, se mai spune în document.
Mai mult, în sursa citată se menționează că inspectorii Fiscului țin cont de dificultățile contribuabililor. „Noi examinăm cu atenție situațiile dificile. Dumneavoastră puteți să obțineți facilități la plata obligațiilor fiscale, în condițiile legii”, se mai arată în document.
E perfect, dar lipseşte concretul
Consultaţi de EVZ, oamenii de afaceri şi specialiştii în fiscalitate susţin că acest document reprezintă doar un exerciţiu de comunicare departe de realitatea de la noi. Impresia pe care „Carta contribuabilului” i-a lăsat-o avocatului Romeo Cosma, managing partner la „Cosma şi Asociaţii”, este că „totul este perfect”.
„Din acest motiv, sunt tentat să nu cred nimic. Dacă ar fi să abordez pragmatic documentul, l-aş cataloga drept un exerciţiu de comunicare, bine făcut şi care respectă toate rigorile unui astfel de demers”, precizează avocatul Romeo Cosma. El atrage însă atenţia că din conţinutul documentului lipseşte exact ce e mai important: concretul.
La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că toate documentele noastre fiscale, inclusiv Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală „abundă de literatură”. El susţine că funcţionarii incorecţi trebuie sancţionaţi mai ferm. În plus, ANAF trebuie să prezinte un plan de controale. Acestea ar trebui să acopere toate sectoarele de activitate, toate companiile din întreaga ţară, pe clase de cifră de afaceri şi de risc.
La prezentarea bilanțului ANAF pe anul trecut, eveniment care a avut loc luna trecută, atât ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu, cât și premierul Emil Boc i-au muștruluit pe inspectorii Fiscului. „Vreau să fiţi foarte activi, să ieşiţi din birouri, să-i lăsaţi în pace pe contribuabilii care plătesc şi să vă ocupaţi de evaziune”, a spus Vlădescu la acea dată. "Este o dovadă a tratamentului inegal. Deşi se spune că se doreşte un tratament egal între stat şi contribuabil, în practică acest lucru nu se întâmplă. Inspectorii care greșesc trebuie sancționați mult mai ferm.“ CRISTIAN PÂRVAN, secretar general AOAR
INECHITATE
Tratamentul egal, un vis îndepărtat
Deşi clamată public de reprezentanţii guvernului de fiecare dată când au prilejul, ideea tratamentului egal dintre stat şi contribuabil rămâne în România doar la stadiul de intenţie. Iată doar câteva dovezi.
De exemplu, reprezentanţii ANAF susţin în „Carta contribuabilului” că, atunci „când vă rambursăm cu întârziere impozitul plătit în plus, vă datorăm dobândă”. În realitate, conform Codului de Procedură Fiscală, pentru firmă sau cetăţean se calculează automat penalităţi de întârziere din prima zi de când s-a depăşit scadenţa, în timp ce statul va achita dobândă doar dacă veţi solicita expres acest lucru.
„Este o dovadă a tratamentului inegal. Deşi se spune că se doreşte un tratament egal între stat şi contribuabil, în practică acest lucru nu se întâmplă”, spune Cristian Pârvan.
Potrivit reprezentantului AOAR, una dintre modificările propuse pentru Codul de Procedură Fiscală vizează ca o firmă să fie verificată o singură dată pe an pentru un impozit. Această regulă va putea fi însă lejer încălcată din cauza altei prevederi: controalele inopinate nu se înscriu în numărul celor obişnuite. „La ce servesc declaraţiile de bune intenţii? Rolul Fiscului este să aplice legea corect”, conchide Pârvan.