Regiunea din România, viitoarea Sahara. Cauzele dezastrului, greu de controlat
- Antonia Hendrik
- 7 noiembrie 2023, 13:10
Regiunea din România poate deveni cât de curând o viitoare Sahara. Acest loc n-o să mai poată fi locuit de oameni, avertizează experții de la Agent Green.
Regiunea din România. Deșertificarea amenință suprafețe din ce în ce mai mari de teren agricol din țara noastră și grav este că fenomenul pare de neoprit. Semnele dezastrului sunt parcă mai evidente ca niciodată. Regiunile cele mai expuse deșertificării sunt: Dobrogea, sudul Moldovei si sudul Câmpiei Române.
Regiunea din România care va putea deveni viitoarea Sahara
Regiunea din România unde nu o să mai locuiască nimeni se va transforma în deșert în viitorul apropiat. Specialiștii, din păcate, confirmă temerile multor agricultori. Deșertificarea s-a instalat în multe zone ale țării.
„Deșertificarea poate fi definită ca procesul natural prin care solul fie își pierde proprietățile, fie se degradează din cauza fenomenelor naturale. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației care este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, pășunatul excesiv și defrișarea”, precizează Marinela Duță, șef serviciu ANIF Buzău.
Regiunea din România care devine deşert. Sursa foto: Pixabay
Schimbările climatice nu ocolesc ţara noastră
Schimbările climatice nu ocolesc, din păcate, România. Această zonă ar urma să devină în viitor de nelocuit. Gabriel Păun, președintele Agent Green România, a declarat că Dobrogea este în proces de aridizare. Iar acest lucru e confirmat inclusiv de meteorologii de la ANM.
Precipitațiile medii anuale sunt în scădere. De asemenea, sărăcia solului și rezervele de apă sunt o altă problemă. O altă problemă o reprezintă vegetația forestieră. Nu prea mai există. Iar din cauza secetei care a uscat pământul până la mare adâncime, terenul agricol abia poate fi arat.
Seceta. Sursa foto: Pixabay
Regiunea din România care se transformă în deșert
Specialiștii, din păcate, confirmă: deșertificarea este un fenomen care s-a instalat în multe zone ale țării. Este amplificată de actualele anomalii climatice. Iar cele mai vulnerabile sunt suprafețele neirigate și lipsite de păduri.
„În primul rând, termenul utilizat în mediul științific nu este „deșertificare”, ci „aridizare”. Zonele acestea care sunt în pericol de aridizare (sudul Moldovei, Dobrogea, Oltenia), nu sunt acoperite cu vegetație forestieră. Asta înseamnă sărăcirea solului în rezerve de apă.
Dacă ne uităm pe site-ul INMH, o să ne zică că aceste zone sunt cu secetă extremă. Ori, un sol profund uscat este un sol care nu mai reglează nici microclimatul. Va atrage o reacție în lanț, adică va fi exact ca în deșert. Mult mai frig noaptea, mult mai cald ziua. Şi toată umiditatea, dacă mai există, va fi absorbită de soare”. Este explicaţia președintele Agent Green România, Gabriel Păun.
Diferenţa dintre Oltenia şi Dobrogea
Întrebat dacă nu cumva conectarea la Marea Neagră poate salva acest loc din România, specialistul spune că lucrurile sunt ceva mai complicate. Deși Oltenia are o influență mediterană și poate să primească o umiditate mai mare, atât vara, cât și iarna, în Dobrogea lucrurile sunt diferite.
Pentru că marea este în zona de est, acest lucru nu ajută foarte mult. De asemenea, deși Marea Neagră generează ploi locale, influența lor asupra Dobrogei nu este suficientă. Iar lucrurile nu se opresc doar aici.
Regiunea din România: Dobrogea, cea mai afectată
Dobrogea este cea mai afectată. Oltenia în schimb e mai aproape de centrul Europei și beneficiază de precipitații. Lipsa zăpezii reprezintă de asemenea o altă problemă. Nu ar fi exclus ca în câțiva ani să fie transformat în deșert și să devină, deci, de nelocuit.
„Dobrogea suferă mai tare, cantitatea anuală de precipitații este mult mai mică decât în Oltenia. (…) Oltenia mai beneficiază cât de cât de precipitații, timp în care Dobrogea nu are nimic. Poate doar iarna. În absența zăpezii, ajută să ai o infiltrație graduală de apă în sol, și formării de depozite de apă, dar nu mai avem nimic. Deci de aceea asistăm la o accentuare a aridizării în Dobrogea. Vorbim despre secetă pedologică extremă”, a mai adăugat expertul.