A reușit să învingă dictatura prin cântecul ei. Regina Romanței a venit pe lume acum 108 ani. În prezent, numai nepotul ei, jurnalistul Doru Braia, îi mai păstrează memoria  în interviuri și emisiuni.

Regina Romanței -  De „La Ieftineala Traiului” în „Olimpul” comuniștilor

Regina Romanței Ioana Radu s-a născut la 17 februarie 1917. La naștere, s-a numit Eugenia Braia. O soră a sa, Mia Braia a fost de asemenea artistă.  Regina Romanței a trăit până în 1936, la Craiova. A crescut ascultând cântece tradiționale în cârciuma tatălui ei de lângă Cimitirul Sineasca. Crâșma care atrăgea clienții „ca ața ” se numea „La Ieftineala Traiului”. Constantin Braia și soția sa Rozalia  au avut trei fete: Mia, Eugenia (Ioana Radu) și Elena (Nuna) Braia și un fiu, Gheorghe Braia. Acesta a fost tatăl jurnalistului Doru Braia.

A studiat la faimosul liceu „Elena Cuza” din Bănie. Profesoara ei de muzică i-a intuit talentul. S-a căsătorit de tânără, dar a divorțat după ce a încercat să-și facă un rost la Craiova, dar și la Corabia sau Calafat. La București, a ajuns repede cunoscută, grație sprijinului cumnatului ei, soțul Miei Braia, artistul Petre Alexandru. A luat un concurs, la Radio. Participaseră 800 candidate. A reușit ea, alături de Rodica Bujor.  Așa a ajuns să cânte la Radio. Compozitorul Ion Filionescu a decis ca ea să se numească Ioana Radu. Asta pentru că Regina Romanțelor era numită Jana de la numele de botez Eugenia.

I s-a cerut să cânte la radio un cântec dedicat lui Stalin și a refuzat, luând-o cu ea și pe Maria Tănase. Interzisă la Radio, Ioana Radu a ajuns totuși în „Olimpul” comuniștilor. Pentru că mama lui Emil Bodnăraș o adora (Manole, fratele lui Emil lucrase la Craiova), Ioana Radu cânta la petrecerile cu circuit închis de la reședințele comuniștilor mai puțin la Dej care a interzis-o la radio. Asta, până la moartea lui Stalin în 1953.

Regina Romanței a cântat melodii de neșters din memoria publicului. Comuniștii au spus rugăciunea „Tatăl nostru” la comanda ei

Regina Romanței avea să revină spectaculos după 1965. Avea 48 de ani, în plus, un accident a făcut-o să aibă o problemă la mers pentru totdeauna. În 1969, la 52 de ani, cântă la parastasul lui Andruță Ceaușescu la Scornicești. Regina Romanței cere ca toți să spună „Tatăl nostru” în genunchi. Ceaușescu și-a îngropat tatăl cu preoți, deci toți s-au executat.

Ioana Radu a jucat în filmul „O zi în București” în 1987. A cântat în acel film Aș vrea iar anii tinereții (Henry Mălineanu – Harry Negrin) și În chioșc fanfara cânta (Florentin Delmar și Aurel Giroveanu – Aurel Felea).  Melodii ca „Leliță Ioană” sau „Mai vino seara pe la noi, Ionele, dragă”.

A vrut  „Dacie neagră” și era „Rapidistă” înfocată

Regina Romanței a vrut să rămână în SUA, unde deja se stabilise Mia Braia. Ioana Radu avea casa confiscată și nu avea pensie. Se retrăsese oficial din concerte în 1967, la 50 de ani. Accidentul din 1961 o afectase serios. Ceaușescu i-a cerut să vină acasă. Ea i-a spus că nu are pensie și casa i-a fost confiscată.

Ceaușescu i-ar fi trimis Boeing-ul pe care-l folosea, a dat ordin să i se dea pensie de merit, să i se amenajeze casa cu tot confortul.

Deși avea un Fiat 125, Ioana Radu a vrut să aibă „Dacia Neagră cu număr scurt”. Uzinele Dacia i-au adus una în două zile. Avea numărul  2 B 101. Toată viața a ținut cu echipa Rapid București.

Ioana Radu a supraviețuit mai puțin de un an căderii comunismului. A murit la 19 septembrie 1990, la București.