Alexandra Căpitănescu, în lumina reflectoarelor la Eurovision 2026. Ce scrie presa internațională

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prezența Alexandrei Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision 2026, a atras atenția presei internaționale. Artista din Galați a reușit să se califice în marea finală a concursului, care va avea loc sâmbătă, 16 mai, și care va fi transmisă live de TVR și pe canalul oficial de YouTube al Eurovision.

Alexandra Căpitănescu a stârnit reacții la nivel internațional

Alexandra Căpitănescu, care a reprezentat România la Eurovision 2026 de la Viena cu piesa „Choke Me”, a stârnit un interes internațional considerabil, reușind să se califice în Marea Finală din a doua semifinală. Prestația ei a fost caracterizată drept un „outsider” al competiției, remarcându-se printr-o punere în scenă spectaculoasă și o interpretare vocală puternică, se arată pe  site-urile fanilor precum Wiwibloggs

În cea de-a doua semifinală, scena a fost dominată de melodii sentimentale, hituri de petrecere și efecte vizuale spectaculoase. Schweizer Radio und Fernsehen (SRF), televiziunea și radioul public elvețian, a remarcat că Alexandra Căpitănescu a reușit să facă sala să vibreze cu piesa „Choke Me” și cu ținutele sale inspirate din universul sci-fi-goth-punk, completate de flăcări și tunete.

Criticii SRF au adăugat că prezența scenică, inclusiv pielea expusă, a atras atenția publicului, chiar dacă performanța vocală nu a fost întotdeauna impecabilă. Spre deosebire de România, Elveția nu s-a calificat în finală. Søren Torpegaard și Alexandra Căpitănescu au fost considerați cei care au salvat gala, într-o ediție despre care El Periódico a menționat că nu a adus nicio referire la absența televiziunii spaniole RTVE.

Câți ofițeri avea Securitatea lui Ceaușescu în 1989. Numărul lor te va surprinde

De ce nu se ieftinesc apartamentele în plină criză economică. Explicațiile din spatele fenomenului

Reacții și acoperire mediatică

Reacția internațională față de Alexandra Căpitănescu a fost extrem de entuziastă, în special din partea fanilor Eurovision, cum ar fi cei de pe Wiwibloggs prin Instagram. Primele fotografii de la repetiții au fost descrise de unii drept „cea mai grozavă fotografie de repetiție din istoria Eurovision”.

Spectacolul său a fost remarcat pentru estetica de „întuneric vampiric românesc”, evidențiată prin iluminare dramatică și o prezență scenică intensă și memorabilă, așa cum au subliniat diverse postări pe Reddit și Facebook.

După calificarea în Marea Finală, Alexandra a descris reacția publicului drept un „tsunami”. Artista a precizat că echipa sa a fost „foarte fericită” și „mândră”, evidențiind emoția puternică generată de succesul său, așa cum s-a putut observa și în clipuri publicate pe Instagram.

Presa austriacă: între fascinație și controverse

La debutul sezonului, piesa „Choke Me” a stârnit controverse, fiind criticată de unele instituții media și activiști. Versurile au fost considerate „periculoase” și „nepăsătoare”, pentru că păreau să glorifice violența sexuală, potrivit mai multor articole și dezbateri publice.

În paralel, „Choke Me” a devenit virală pe platforme precum TikTok, acumulând milioane de vizualizări înainte de concurs, potrivit rapoartelor de pe Instagram. În comunitățile online, mulți comentatori și fani o consideră o candidată puternică pentru un loc fruntaș, unii anticipând chiar un rezultat de top pentru România, consolidând astfel statutul său de „Cal Negru” al competiției.

După calificarea din a doua semifinală de la Viena, presa austriacă a descris prestația Alexandrei Căpitănescu drept electrizantă, subliniind atât energia show-ului, cât și discuțiile aprinse generate de versurile piesei.

Alexandrei Căpitănescu a transmis energie rock și impact vizual

Kronen Zeitung a remarcat look-ul scenic al artistei, catalogându-l drept un „Domina-Look”. Publicația notează că melodia „Choke Me” a stârnit controverse, însă Alexandra a explicat că titlul și versurile sunt metaforice, ilustrând o stare de supraîncărcare emoțională și cerând publicului „să nu le ia ad litteram”.

Kurier a evidențiat piesa ca fiind alegerea perfectă pentru fanii muzicii rock mai dure, descriind „superputerea” Alexandrei ca abilitatea de a combina „cântece de dragoste cu conotații sexuale și ritmuri rock care pun hormonii în mișcare”. Spectacolul a fost lăudat pentru efectele vizuale dinamice, incluzând „fulgerele clasice de superputere” afișate pe ecrane.

ORF, postul public de televiziune, a catalogat momentul României drept o „metaforă provocatoare”, încadrând prestația Alexandrei în zona stilului metal și subliniind modul în care a reușit să „aprindă” atmosfera în Arena Stadthalle înainte de finală.

Der Standard a reamintit că piesa a fost considerată problematică de anumiți experți și activiști, în contextul discuțiilor internaționale despre violența împotriva femeilor. Totuși, publicația a subliniat că „Choke Me” rămâne o piesă rock intensă, plină de energie, cu un mesaj puternic de eliberare din medii toxice, care a rezonat profund cu publicul.

Ce a scris presa britanică despre prezența Alexandrei la Eurovision 2026

Alexandra Căpitănescu a captat atenția presei din Marea Britanie, generând reacții care au evoluat de la critici dure legate de mesajul piesei în faza de preselecție, până la aprecieri pentru prestația și spectacolul său, după calificarea în finală.

Postul public britanic BBC a descris-o pe Alexandra drept o „forță a naturii” pe scenă, evidențiind combinația sa vocală și scenică considerată electrizantă. Jurnaliștii au comparat-o cu un hibrid între Lady Gaga și trupa Evanescence, subliniind energia și originalitatea interpretării sale.

The Guardian a stârnit o dezbatere majoră, prezentând acuzații potrivit cărora piesa „Choke Me” ar „glorifica strangularea sexuală”. Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham, a declarat că repetarea sintagmei de 30 de ori reprezintă o „normalizare nesăbuită a unei practici periculoase”. Alexandra a explicat însă că versurile sunt o metaforă pentru anxietate și presiunea socială, nu o promovare a violenței.

Recenziile post-show, publicate de outlet-uri precum AOL, au lăudat modul în care metafora sufocării a fost transpusă vizual. Criticii au remarcat momentul în care artista s-a „luptat” pe scenă cu două corzi neon uriașe, legate de corsetul ei, descriind spectacolul drept o „scenografie cinetică și o interpretare rock incendiară” care a făcut publicul să cânte și să strige la unison.

ITV News a relatat despre petițiile online inițiate de grupuri care solicitau descalificarea sau modificarea versurilor, evidențiind cum piesa României a devenit unul dintre cele mai discutate momente ale acestei ediții, nu doar artistic, ci și din punct de vedere etic și social.