La cinci luni după îndepărtarea de la putere a lui Mubarak, armata vrea o Constituţie care să îi extindă autoritatea pe termen nelimitat.

Consiliul Suprem al Forţelor Armate, organismul care conduce Egiptul după alungarea din fruntea statului a preşedintelui Hosni Mubarak, în februarie, intenţionează să adopte o "declaraţie privind principiile de bază" ale redactării noii Constituţii, scrie cotidianul american "New York Times". Documentul urmează să conţină o prevedere conform căreia bugetul apărării nu va trebui supus votului parlamentului, apărând astfel vastele interese economice şi nu numai ale armatei. Regimul militar vrea să adopte declaraţia înainte ca vreo autoritate civilă să prindă contur prin alegeri sau referendum, ceea ce ar putea afecta democraţia, scrie "New York Times". Turcia, un model pentru egipteni Vocile care susţin că planurile armatei provoacă "uzurparea procesului democratic" se fac tot mai des auzite. Ibrahim Dawrish - un constituţionalist egiptean implicat în elaborarea noii Legi fundamentale a Turciei, prin care se urmăreşte reducerea rolului poltic al forţelor armate - spune că actualul regim de la Cairo calcă pe urmele celui de la Ankara din 1980. După lovitura de stat de atunci, armata turcă şi-a arogat dreptul de a interveni în viaţa politică, asumându-şi rolul de garant al laicităţii statului. "Constituţia nu poate fi monopolizată de către o instituţie. Parlamentul este cel care face Constituţia, nu invers", avertizează Dawrish. Intenţiile armatei dau peste cap planurile Frăţiei Musulmane, gruparea islamistă considerată cea mai bine organizată forţă politică din Egipt. Aceasta spera să obţină majoritatea în parlamentul de la Cairo după alegerile legislative şi, implicit, să aibă un rol important în elaborarea noii Constituţii. Tribunalele militare provoacă furia civililor Într-un comunicat postat pe propria pagină de Facebook, Consiliul Suprem al Forţelor Armate a anunţat, sâmbătă, că va apela mai rar la tribunalele militare pentru judecarea civililor, aceasta fiind una dintre revendicările manifestanţilor care, săptămâna trecută, s-au adunat din nou în Piaţa Tahrir, simbolul revoltei care a dus la căderea regimului dictatorului Hosni Mubarak. Consiliul a promis că, pe viitor, instanţele militare vor judeca doar cazurile de viol, de agresiune la adresa poliţiştilor şi de atacuri armate, informează cotidianul francez "Le Monde". Joia trecută, o coaliţie formată din 24 de grupări politice şi 5 candidaţi la alegerile prezidenţiale şi-au declarat public susţinerea pentru liderii protestelor din Piaţa Tahrir, care solicitaseră armatei să cedeze puterea unui guvern civil înaintea alegerilor legislative. Acestea vor avea loc spre sfârşitul anului, în octombrie sau noiembrie. "În Egipt, armata are un alt rol ca în alte ţări, unde este izolată de viaţa politică. E normal ca armata să contribuie la protejarea statului laic.“ TAHANI EL-GEBALI, judecător din anturajul armatei