Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Autoritățile ruse refuză să-i transmită lui Ilan Șor acuzațiile din dosarul privind finanțarea ilegală a partidului ALDE, condus de Arina Spătaru. Moscova invocă motive de securitate. Refuzul deschide însă calea procurorilor din Republica Moldova pentru a trimite dosarul în judecată.

În aprilie 2026, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile pe numele lui Șor. Măsura a fost solicitată de procurorii anticorupție. Deoarece oligarhul se află în Federația Rusă, anchetatorii au cerut asistență juridică internațională. Solicitarea viza comunicarea oficială a acuzațiilor către Șor.

Potrivit procurorilor, acesta ar fi pus la cale finanțarea ilegală a unei formațiuni politice proeuropene. Planul ar fi urmărit preluarea controlului asupra partidului și folosirea lui pentru a influența procesele politice din Republica Moldova.

Ilan Șor și Diana Șoșoacă / sursa foto: Facebook

Moscova invocă motive de securitate

Procurorul anticorupție Marcel Dumbravan a anunțat că autoritățile ruse au refuzat să-i comunice lui Șor ordonanța de învinuire. Răspunsul a venit după mai multe luni de așteptare.

Călin Georgescu scapă de arestul preventiv. Decizia nu e definitivă. Update

Cum poți fi păcălit în baruri. Cele mai frecvente trucuri 

„Deoarece noi cunoaștem unde se află Șor - în Federația Rusă, legislația prevede aducerea la cunoștință a învinuirii. Noi am făcut o comisie rogatorie în Federația Rusă pentru a-i fi adusă la cunoștință învinuirea pe dosarul privind finanțarea ilicită a partidului ALDE. În premieră vă anunț că am primit răspuns de la Federația Rusă după luni de așteptare că ni se refuză în aducerea la cunoștință a acestei ordonanțe către Șor din motive de securitate. Anume acest răspuns ne deschide calea de a expedia cauza penală în judecată”, a declarat Marcel Dumbravan.

Astfel, refuzul autorităților ruse le permite procurorilor moldoveni să trimită cauza în instanță, chiar dacă Șor nu a fost informat oficial despre acuzații prin intermediul Moscovei.

Arina Spătaru ar fi colaborat cu anchetatorii sub acoperire

Potrivit procurorilor, în centrul schemei s-ar fi aflat Arina Spătaru. În 2023, aceasta a colaborat cu anchetatorii în calitate de agent sub acoperire. Prin intermediul fostului deputat Alexandr Nesterovschi, Ilan Șor i-ar fi propus să preia conducerea unui partid proeuropean. Formațiunea urma să fie finanțată de gruparea oligarhului și să ajungă sub controlul acesteia.

Cei doi s-ar fi întâlnit în Israel. După revenirea în Republica Moldova, Nesterovschi i-ar fi transmis Arinei Spătaru, sub controlul organelor de urmărire penală, 50.000 de dolari și 100.000 de lei. Acesta i-ar fi oferit și un telefon pentru comunicarea securizată cu Ilan Șor.Procurorii estimează că finanțarea ilegală a partidului s-ar ridica la aproximativ 452.700 de dolari. Suma depășește opt milioane de lei moldovenești.

Ilan Șor a fugit în Federația Rusă. El este condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Arina Spătaru/ Sursa foto/ Facebook

Recuperarea banilor din frauda bancară bate pasul pe loc. Doar 5,5 milioane de lei au fost recuperate în trei luni

Recuperarea banilor folosiți pentru salvarea celor trei bănci implicate în frauda bancară din Republica Moldova a stagnat în ultimele trei luni. Între 30 iunie și 30 septembrie 2026, suma raportată drept rambursare a creditelor de urgență, inclusiv dobânzile, a rămas la aproximativ 2,95 miliarde de lei. În aceeași perioadă, valoarea activelor recuperate a crescut cu numai 5,5 milioane de lei. Între timp, statul continuă să achite datoria din bugetul public, până în 2041.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, la 30 septembrie 2026, valoarea activelor recuperate de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank ajunsese la 3,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii iunie, acestea valorau aproximativ 3,09 miliarde de lei.

Prin urmare, în trimestrul al treilea, activele recuperate au crescut cu doar 5,5 milioane de lei.

Aproape trei miliarde de lei, raportate drept rambursări

Suma înregistrată drept rambursare a creditelor de urgență, inclusiv dobânzile, a rămas neschimbată. Aceasta se ridică la 2,953 miliarde de lei.

Din totalul activelor recuperate până la sfârșitul lunii septembrie, cea mai mare parte provine de la Banca de Economii. De aici au fost recuperate aproximativ 1,93 miliarde de lei.

De la Banca Socială au fost recuperate 964,47 milioane de lei, iar de la Unibank – 211,24 milioane de lei.

Cea mai mare parte a sumelor, aproximativ 1,77 miliarde de lei, a fost obținută prin titluri executorii, proceduri de insolvabilitate și alte mecanisme similare.

Alte peste 660 de milioane de lei provin din încasări aferente creditelor. Aproximativ 456 de milioane de lei au fost obținute din vânzarea activelor proprii ale băncilor. Peste 214 milioane de lei au venit din valorificarea bunurilor preluate în posesie.

Credite de peste 14 miliarde de lei pentru salvarea băncilor

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 2012–2014, un grup organizat de oligarhi și politicieni ar fi scos sume importante de bani din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Fondurile ar fi fost transferate prin scheme complexe de împrumuturi succesive, cunoscute drept credite de tip carusel.

Pentru a evita panica în societate și prăbușirea sistemului financiar, Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat, în noiembrie 2014, acordarea unor garanții de stat.

În baza acestora, Banca Națională a Moldovei (BNM) a oferit celor trei bănci credite de urgență în valoare totală de 14,12 miliarde de lei.

Banca de Economii a primit aproximativ 9,27 miliarde de lei. Banca Socială a beneficiat de 2,7 miliarde de lei, iar Unibank – de circa 2,15 miliarde de lei.

O mare parte din bani ar fi fost transferată fraudulos în străinătate înainte ca BNM să instituie administrarea specială a celor trei instituții. Ulterior, băncile au intrat în proces de lichidare și nu au mai putut rambursa împrumuturile.

Sursa foto: Facebook/Blocul Victorie

Datoria a fost transferată asupra bugetului de stat

În octombrie 2016, statul a transformat garanțiile acordate celor trei bănci în datorie publică. Pentru aceasta, a emis obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13,34 miliarde de lei. Acestea au fost transmise Băncii Naționale a Moldovei. Prin acest mecanism, pierderile celor trei bănci au devenit o datorie a statului. Practic, cetățenii suportă costurile prin bugetul public.

Datoria este achitată treptat, împreună cu dobânzile, iar plățile urmează să continue până în 2041. În paralel, lichidatorii celor trei instituții încearcă să recupereze banii prin vânzarea bunurilor, executarea creanțelor și alte proceduri legale.

Sumele recuperate ajută la acoperirea unei părți din pierderi. Totuși, ele nu anulează obligația statului de a respecta graficul de plată a datoriei publice.

Potrivit Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2026, au fost rambursate aproximativ 2,95 miliarde de lei din creditele de urgență, inclusiv dobânzile. Această sumă reprezintă circa 21% din valoarea inițială a împrumuturilor de 14,12 miliarde de lei.