Dincolo de scandalurile politice și de convulsiile sindicale ce vizează mereu creșterile de salarii, politizarea învățământului și schimbările de directori și inspectori de după fiecare rundă de alegeri îi afectează și - sau mai ales - pe elevi. Unii rămân fără profesorul care se face director și încap ep mâna vreunui suplinitor necalificat, alții se trezesc cu profesorul schimbat la mijloc de an școlar. Politicienii, dincolo de faptul că se acuză reciproc de politizare, par foarte puțin dispuși să renunțe la „feudalismul clientelar” din inspectorate și școli. Iar societatea civilă are propuneri cel puțin utopice, costisitoare și cu eficiență greu de estimat.

Reforma în Educație este un pretext folosit de toate partidele pentru a-și impune oamenii în funcții de conducere, de la nivelul inspectoratelor școlare și până la cel al directorilor de școli. Odată la patru ani, după schimbarea puterii, România se confruntă cu un scandal în acest sistem.

Odată la patru ani, înlocuirea puterii politice atrage după sine o serie de schimbări în toate domeniile sistemului public. Sub diferite pretexte, cum ar fi reforma, depolitizarea, profesionalizarea, oamenii vechiului regim sunt înlocuiți cu cei ai puterii. Unul dintre cele mai afectate domenii este cel de Educație. Aici, schimbările au loc de sus până jos, de la nivel central până la ultima comună.

Primele vizate sunt inspectoratele școlare. Noua putere, indiferent că este vorba de PSD, PNL, PD etc., își instalează proprii oameni de partid la conducerea ISJ-urilor.

La rândul lor, inspectorii fac același lucru cu directorii de școli. Aceștia sunt numiți pe funcție cu delegație, pe termen determinat, pentru a fi mai ușor de controlat. Deși legea spune că ocuparea acestor posturi trebuie să se facă prin concurs, examenele sunt amânate periodic.

Schimbările generează scandaluri, materializate în revolte ale profesorilor, părinților și elevilor, acțiuni în instanță ale nemulțumiților și, nu în ultimul rând proteste ale opoziției.

Politicienii opoziției, care protestează acum, sunt aceeași care, în urmă cu patru ani, au făcut același lucru. Deși vorbesc de lege și cer respectarea ei, în opoziție, când ajung la guvernare, toate partidele uită de ea. Fără scrupule, calcă în picioare reglementările legale, la fel ca predecesorii.

Reforma în Educație după Funeriu: corp de manageri educaționali

O posibilă rezolvare vine din partea fostului ministru al Educației Naționale din Guvernul Boc, Daniel Funeriu: trebuie organizate concursuri la care să participe doar oameni care îndeplinesc anumite criterii de profesionalism.

Funeriu a încercat, pe când era ministru, să condiționeze participarea la concursurile de directori de îndeplinirea unor criterii profesionale.

Fostul ministru a propus înființarea unui corp de experți în management educațional dintre care să fie recrutați directorii de școli.

„Prin legea 1/2011 am condiționat înscrierea la concursul de director de «membership» în «corpul naţional de experţi în management educational». (…) Ulterior, prin ordin al ministrului, emis în baza Legii 1 (OMECTS nr. 5549/6.10.2011), am dispus ca cei care îndeplinesc criterii de calitate relevante să fie incluși în corpul experților, să beneficieze de formări relevante din fonduri europene (pusesem deoparte vreo 10 milioane de euro pentru asta) pentru ca mai apoi să aibă calitatea necesară pentru a conduce o școală”, a explicat Daniel Funeriu.

Concursuri organizate la nivelul școlilor

Funeriu consideră că este imposibil să controlezi modul de desfășurare pentru mii de examene.  În schimb, prin impunerea unui set de criterii clare, te poți asigura că participanții sunt oameni de calitate. În opinia sa, organizarea concursurilor de către consiliile de administrație ale școlilor ar reduce foarte mult riscul de politizare a funcției.

„Am evitat ca politicul să impună directorul de sus în jos, pe verticala de putere ministru-inspector școlar general, legiferând organizarea concursului pentru director de jos în sus, de către consiliul de administrație al școlii. Din acest organism fac parte profesori (6 din 13 membri), reprezentanții părinților (3 din 13 membri) și ai primăriei (1 din 13 numit de primar și 3 din 13 numiți de Consiliul Local).

E limpede că într-o asemenea compoziție în care toți cei interesați sunt reprezentați, e aproape imposibil de impus un director pe criterii politice”, a mai explicat fostul ministru.

Reprezentantul PNL despre reforma în Educație

Pentru că, în practică, lucrurile nu stau întotdeauna astfel, după cum reiese din cele relatate de deputatul PNL Alexandru Muraru. Acesta este vicepreședinte al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților: